Mulți consumă în continuare produse, fără ca să citească eticheta și ingredientele, or trec cu vederea riscurile pe care le poate aduce cu…
În Republica Moldova mâncăm de zece ori mai multe grăsimi trans/artificiale decât este norma recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (2,2g la 100g de produs!). Nu ar fi o problemă, dacă acest consum în exces de grăsimi trans nu ar duce la „întinerirea bolilor”. Deja la copii și adolescenți sunt prezente depresia, obezitatea, diabetul zaharat, cancerul. Am discutat cu psihologa Marina Ruseva, din cadrul Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Iunosti” m. Ceadîr-Lunga, rețeaua „Youth Klinic Moldova”, despre comportamentul alimentar la preadolescenți, adolescenți și părinții lor, cei care sunt cel mai des supuși presiunii culturii alimentare de a mânca pe apucate și consumul în exces de grăsimi trans/artificiale pe care organismul nostru nu poate să le digere.
Majoritatea efectelor dăunătoare ale consumantului de grăsimi trans ori artificiale asupra organismului sunt comune bărbaților și femeilor. Totuși, există anumite efecte specifice la femei datorită estrogenului (hormonului feminin) care depozitează grăsimile sub piele, în timp ce la bărbați grăsimile se depozitează pe organe (viscere) și pe vase. Și totuși, acest hormon protector nu poate apăra femeia pe tot parcursul vieții de daunele consumului sporit sau în exces de grăsimi trans.
Foarte mulți bărbați tineri care trăiesc singuri, fără familie mănâncă plăcințele, burgeri de tot felul, pizza, kebaburi, snack-uri și preferatele cartofi fri în diverse unități de alimentație publică rapidă. Potrivit unui studiu efectuat în Moldova, aceste alimente sățioase și ademenitoare la miros de tip „fast-food” conțin grăsimi trans în exces.
Grăsimile sunt un produs indispensabil în dieta noastră zilnică, acestea sunt necesare pentru a umple depozitul nostru de energie. În funcție de cum ardem caloriile acumulate, putem consuma mai multe sau mai puține grăsimi. Însă, e bine să știm că grăsimile pot fi „bune” și „rele”, adică sunt de 2 tipuri: naturale (vegetale și animale) și artificiale. Grăsimile artificiale sunt grăsimile trans ori hidrogenate.
Problema consumului de grăsimi trans este abordată tot mai des de specialiști și mai ales de nutriționiști. Nutriționiștii bat alarma în legătură cu consumul în creștere a alimentelor ce conțin grăsimi trans de către oameni, în special de către tineri și copii. Ce trebuie să știm despre alimente și care sunt sfaturile unui nutriționist pentru o alimentație sănătoasă am discutat cu nutriționistul Sergiu Munteanu.
Grăsimi naturale – pot fi de origine vegetală și animală. Grăsimi artificiale/trans – sunt obținute prin adăugarea chimică a hidrogenului în grăsimile naturale. Grăsimile trans contribuie la prelungirea prospețimii produselor, în care sunt adăugate, a termenului de păstrare și a aspectului atrăgător. Grăsimile trans mai sunt numite și acizi grași trans.
Există două tipuri de grăsimi în alimentația noastră: grăsimile naturale – pot fi de origine vegetală și animală. În unele produse lactate grase, în unt, în carnea de oaie, de vită, în untură și în pește, dar și în uleiuri de măsline, rapiță și de floarea soarelui, nuci, semințe, avocado se găsesc grăsimi trans în cantități moderate, însă ele nu prezintă risc pentru sănătate. Al doilea tip sunt grăsimile artificiale sau așa-zisele grăsimi trans, care sunt obținute prin adăugarea chimică a hidrogenului în grăsimile naturale. Acest tip de grăsimi se utilizează în foarte multe produse pe care le consumăm.