Uleiul de palmier este un ulei vegetal comestibil care este obținut din fructele palmierilor Elaeis guineensis.  Palmierii sunt originari din Africa, dar au fost aduși în Asia de Sud-Est cu 100 de ani în urmă ca cultură de arbori decorativi. În prezent, în Indonezia și Malaezia sunt dislocate peste 85% din plantațiile globale ale acestora, dar mai există și alte 42 de țări producătoare de ulei de palmier.

Cum se obține uleiul de palmier?

1. Presare la rece/cald – este o metodă tradițională prin care se obține uleiul brut din pulpa roșie a fructului de palmier, de calitate superioară din punct de vedere calitativ, de o culoare roșiatică-portocalie și aromă de morcov sau dovleac, datorită conținutului ridicat de betacaroten.
2. Hidrogenare – este o metodă industrială prin care în uleiul extras, cel mai frecvent din sâmburele fructului de palmier, se introduc atomi de hidrogen. În acest mod se obține uleiul de palmier hidrogenat sau parțial hidrogenat, cunoscut și ca acid grans trans sau grăsime trans, cu un grad de stabilitate și un termen de valabilitate extins.

Notă: Uleiul de palmier este semisolid la temperatura camerei, având un punct de topire de peste 35 de grade Celsius și un punct de afumare de peste 232 de grade Celsius. Acest fapt îl face deosebit de rezistent la metodele de gătit care implică temperaturi înalte.

Profil nutrițional

O lingură de ulei de palmier obținut din pulpa fructului de palmier, presat la rece sau cald, în stare NEhidrogenată,  conține următoarele substanțe nutritive:

• 120 de kcal;
• 14 g de grăsime totală;
• 7 g de grăsimi saturate;
• 5 g de grăsimi mononesaturate;
• 1 g de grăsimi polinesaturate;
• 2 μg de vitamina E;
• 1 μg de vitamina K.

De ce este uleiul de palmier considerat „rău”?

Uleiul de palmier și uleiul din nucă de cocos, așa numitele uleiuri tropicale,  au o reputație proastă deoarece au un conținut ridicat de grăsimi saturate ori trans. Grăsimile trans cresc nivelul colesterolului LDL, „rău” și a trigliceridelor din sânge, ambele fiind factori de risc pentru bolile de inimă și alte boli netransmisibile. 

Uleiul de palmier extras din pulpa fructului este saturat în proporție de 50% și are o compoziție de acizi grași mai favorabilă decât uleiul din sâmburi de palmier și uleiul de cocos, care sunt saturate în proporție de peste 85%. În general, cu cât conținutul de grăsimi saturate este mai mare, cu atât grăsimea este mai solidă la temperatura camerei.

În plus, în cazul în care vorbim despre uleiul de palmier hidrogenat, este important să reținem că acesta este o sursă de acizi grași trans în dieta noastră. Hidrogenarea totală poate genera mai puțin de 2 g de grăsimi trans la 100 g de ulei, în timp ce hidrogenarea parțială generează, de obicei, mai mult de 2 g de grăsimi nocive la 100 g ulei.

Consumul grăsimilor trans determină un risc considerabil pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare și este asociat cu apariția obezității, a diabetului zaharat, cancerului și a altor boli cronice.

Astfel, în procesul de alegere a produselor alimentare este deosebit de important să evitați toate produsele pe care observați mențiunea „ulei de palmier hidrogenat”, cu precădere „ulei parțial hidrogenat”.

Unde se conține uleiul de palmier?

Uleiul de palmier este cel mai consumat ulei vegetal de pe planetă și se conține în aproape 50% din produsele ambalate care se găsesc în supermarketuri, începând cu  pizza, gogoși și ciocolată, până la deodorant, șampon, pastă de dinți și ruj. De asemenea, este folosit în hrana animalelor și ca biocombustibil în multe părți ale lumii.

Acest ulei se conține în atât de multe produse și are atât de multe denumiri, încât este aproape imposibil de evitat. Multe produse care folosesc ulei de palmier nu sunt etichetate clar. 

Reține! Uleiul de palmier și derivații săi pot apărea pe etichetă cu mai multe denumiri, inclusiv ulei vegetal, grăsime vegetală, miez de palmier, ulei din miez de palmier, ulei din fructe de palmier, palmat, palmitat, palmoleină, gliceril, stearat, acid stearic, Elaeis Guineensis, acid palmitic, stearina de palmier, palmitoil oxostearamidă, palmitoyl tetrapeptide-3, sulfat de Laureth, laurilsulfat de sodiu, kernelat de sodiu, kernelat de palmier de sodiu, lauril lactilat/sulfat de sodiu, gliceride de palmier hidratate, palmitat de etil, palmitat de octil, alcool palmilic.

Atenționarea autorităților europene din domeniu

Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) atrage atenția asupra efectelor dăunătoare pe care le are uleiul de palmier obținut prin hidrogenare. Atunci când acesta este expus unor temperaturi înalte în timpul procesului industrial de hidrogenare, uleiul eliberează esteri glicerici și alte substanțe care s-au dovedit a fi cancerigene.

Totodată, autoritățile atenționează că uleiul de palmier reprezintă un risc potențial pentru sănătate, în special pentru copii și tineri, precum și pentru toți cei care consumă frecvent, în cantități mari, produse cu conținut de ulei de palmier.

Citiți cu atenție eticheta produsului alimentar înainte de a-l pune în coș!

Arnaut Liliana

• Medic igienist, specialist în promovarea sănătății, la Agenția Națională pentru Sănătate Publică
• e-mail: liliana.arnaut@ansp.gov.md
• tel: 022574700, 068369979