Consumul de tutun – pericol iminent pentru sănătatea ta

1 august, 2023 scris de Cristina Camerzan domeniu Blog

Consumul de tutun în diferite forme, inclusiv de produse noi pentru fumat din tutun încălzit și țigaretele electronice cu și fără conținut de nicotină, de unică folosință sau reîncărcabile, continuă să fie o amenințare pentru sănătatea publică, fiind printre problemele prioritare cu consecințe grave pentru sănătatea întregii comunităţi, fără diferenţe de sex sau grup de vârstă, aducând grave prejudicii atât fumătorilor, cât şi nefumătorilor și având un impact negativ pentru mediului înconjurător.

Situaţia îngrijorătoare în Republica Moldova denotă și faptul că ne situăm printre ţările cu cea mai mare prevalență a fumătorilor. Astfel, din totalul deceselor înregistrate anual, peste 5000-5600 persoane (cca 13-14%) decedează din cauza bolilor provocate de consumul tutunului, dintre care peste 60% sunt persoane de vârstă activă, iar mortalitatea în rândul bărbaților este de 2 ori mai mare decât a femeilor.

Studiile privind situația consumului de tutun în Republica Moldova :

  • Potrivit datelor Studiului STEPS 2021, privind prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în Republica Moldova, efectuat la populația cuprinsă între 18 și 69 ani, o treime dintre respondenți (29,9%) sunt consumatori actuali de toate produsele din tutun, cu o rată de aproximativ șapte ori mai mare în rândul bărbaților (52,0%) comparativ cu a femeilor (7,7%). Fiecare a patra persoană (26,2%) consumă zilnic produse din tutun, cu o proporție de opt ori mai mare la bărbați (46,6%) decât la femei (5,8%).
  • Conform datelor Studiului Global privind Fumatul la Adolescenți (GYTS), efectuat în a. 2019, prevalența consumului de tutun la elevi de vârsta 13-15 ani din Republica Moldova este în creștere și constituie 16,3% (20,4% băieți și 11,8% fete), iar 12,7% din ei au declarat că consumă țigarete electronice (16,8% și 8,4% din fete).

Provoacă nicotina dependență?

Majoritatea fumătorilor folosesc tutun în mod regulat, deoarece sunt dependenți de nicotină.

Proprietățile fiziologice ale nicotinei, sau modul în care este procesată de organism, contribuie la crearea dependenței. Când fumul de țigară intră în plămâni, nicotina este absorbită rapid în sânge și este livrată instant la creier, astfel încât nivelul de nicotină atinge vârful în 10 secunde de la inhalare. Cu toate acestea, efectele acute ale nicotinei se evaporă rapid, împreună cu sentimentele asociate de recompensă. Acest ciclu rapid determină fumătorul să continue consumul nicotinei pentru a menține efectele plăcute ale acesteia, dar și pentru a preveni simptomele de sevraj.

Sevrajul apare drept consecință a dependenței, atunci când organismul se obișnuiește să aibă nicotină sistematic. Lipsa acesteia poate determina un utilizator obișnuit să experimenteze iritabilitate, depresie, anxietate, deficiențe cognitive și de atenție, tulburări de somn și apetit crescut. Simptomele în cauză pot apare în câteva ore după ultima țigară, determinând oamenii să consume tutun din nou.

Când o persoană se lasă de fumat, simptomele de sevraj ating vârful în primele câteva zile de la ultima țigară fumată și, de obicei, dispar în câteva săptămâni. Pentru unii oameni, totuși, simptomele pot persista luni de zile, iar severitatea lor pare să fie influențată de genele unei persoane.

Consecințe nefaste ale tutunului asupra corpului uman:

Bolile cardiovasculare

Recunoscut ca fiind principala cauza de moarte prematură în țările dezvoltate, tabagismul este considerat drept cel mai important factor de risc modificabil pentru bolile cardiovasculare.

Nicotina și monoxidul de carbon din fumul de țigara reduc cantitatea de oxigen din sânge și afectează pereții vaselor sanguine, determinând formarea plăcilor de aterom. In plus, fumatul favorizează apariția bolilor cardiovasculare prin reducerea cantității de HDL-colesterol (colesterol bun).

Fumatul reprezintă cel mai important factor de risc pentru bolile vasculare periferice, caracterizate prin îngustarea vaselor de sânge care transportă sângele la membrele superioare si inferioare.

Sistem nervos central

Unul din ingredientele din tutun, nicotina, este o substanță care modifică starea de spirit. Aceasta ajunge la creier în doar câteva secunde și te face să te simți mai plin de energie pentru un timp anumit. Însă, pe măsură ce acest efect dispare, te simți și mai obosit. Nicotina formează extrem de rapid obișnuințe, motiv pentru care oamenilor le este atât de dificil să renunțe la fumat.

Bolile aparatului respirator

La nivelul aparatului respirator, fumatul este implicat direct în apariția afecțiunilor respiratorii acute, a bolilor pulmonare cronice și a cancerului bronhopulmonar. Este demonstrat ca peste 20% dintre fumători, după vârsta de 45 de ani, au dezvoltat afecțiuni cronice precum bronșita sau emfizemul pulmonar, cu sau fără manifestări clinice.

Când inhalezi fumul, consumi substanțe care îți pot afecta grav plămânii. În timp, acest efect generează o serie de probleme. Împreună cu creșterea riscului de apariție a infecțiilor, persoanele care fumează prezintă un risc mai mare pentru afecțiunile pulmonare cronice ireversibile, cum ar fi:

  • emfizemul, distrugerea sacilor de aer din plămâni;
  • bronșită cronică , inflamație permanentă care afectează căptușeala tuburilor respiratorii ale plămânilor;
  • boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC);
  • cancer de plămâni.

Copiii ai căror părinți fumează sunt mai predispuși la tuse, respirație șuierătoare și atacuri de astm decât copiii ai căror părinți nu o fac. De asemenea, ei tind să aibă rate mai mari de pneumonie și bronșită .

Bolile aparatului digestiv

Fumatul are efecte dăunătoare asupra fiecărui segment al sistemului digestiv, contribuind la unele dereglări comune ale funcționării acestuia, de la arsuri gastrice și esofagiene la ulcerele tubului digestiv. Fumatul poate favoriza apariţia ulcerului gastroduodenal.

În același timp, fumatul mărește riscul de apariție al:

  • cancerului cavității bucale, de gât, laringe și esofag;
  • cancer pancreatic;
  • rezistență la insulină;
  • diabet zaharat de tip 2.

Sistemul tegumentar (piele, păr și unghii)

Tabagismul contribuie la:

  • apariția riscului de carcinom cu celule scuamoase (cancer de piele);
  • creșterea probabilității de infecții fungice ale unghiilor;
  • căderea părului , chelie și albire.

Cum îi ajutăm pe fumătorii lipsiţi de motivaţie să renunţe la fumat:

Actualmente consumul de tutun este considerat o boală care trebuie diagnosticată și tratată de rând cu alte boli cronice, precum astmul bronșic, hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat. Atât fumatul activ, cât și cel pasiv, reprezintă o problemă de importanță globală cu multiple consecințe economice.

Componentele-cheie ale unei renunţări la fumat încununate de succes (remisiune) sunt combinaţiile de educaţie terapeutică, suport comportamental şi farmacoterapie. Pregătirea şi motivaţia de a renunţa, vârsta, comorbidităţile şi numeroşi alţi factori personali vor afecta şansele de succes.

Pentru susținerea și încurajarea persoanelor dispuse să renunțe la fumat a fost instituit serviciul de consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat în cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie.

Recomandăm persoanelor care vor să renunţe la fumat să apeleze la ajutorul specialiştilor de la Linia verde: 0 800 10001.

Blog vezi toate postările
Știri vezi toate știrile