În ianuarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat despre apariția unui nou agent patogen – coronavirusul de tip nou, iar infectarea cu acesta și boala declanșată – COVID-19. Ulterior, aceasta a devenit o urgență de sănătate publică de interes internațional.

Frica, îngrijorarea și stresul sunt răspunsuri normale la amenințările percepute sau reale și în momente în care ne confruntăm cu incertitudinea sau cu necunoscutul. Deci, este normal și de înțeles că oamenii se confruntă cu frica în contextul pandemiei COVID-19.

La frica de a contracta virusul într-o pandemie cum ar fi COVID-19 se adaugă schimbările semnificative ale vieții noastre de zi cu zi, deoarece mișcările noastre sunt restricționate în sprijinul eforturilor de limitare și încetinire a răspândirii virusului. În contextul noilor realități ale muncii de acasă, șomajul temporar, școlarizarea la domiciliu a copiilor și lipsa contactului fizic cu ceilalți membri ai familiei, prieteni și colegii, este important să avem grijă de sănătatea noastră fizică și mintală.

Pandemia COVID-19 a avut un impact disproporționat asupra femeilor și a bărbaților în vârstă, care prezintă un risc mai mare de a dezvolta simptome mai severe ale bolii și de a deceda, drept urmare. Acest risc crescut este cauzat parțial de modificările sistemului imunitar legate de vârstă, care îngreunează combaterea bolilor și a infecțiilor. Adulții mai în vârstă sunt, de asemenea, mai predispuși să sufere de boli pulmonare, renale, cardiovasculare, cerebrovasculare sau cancer și să ia mai multe medicamente care îngreunează tratamentul și recuperarea bolilor, inclusiv COVID-19.

Stresul, dificultățile economice și izolarea socială asociate atât cu măsurile pe termen scurt, cât și pe cele pe termen lung, puse în aplicare pentru a stopa COVID-19 pot afecta bunăstarea psihologică, pot agrava starea de sănătate mintală sau afecțiunile neurologice, inclusiv afecțiunile întâlnite frecvent, precum depresia și anxietatea și, de asemenea, pot crește progresarea declinului cognitiv și / sau de sinucidere.

Sexul, vârsta, dizabilitatea, originea etnică, conexiunea socială, nivelurile de alfabetizare, sărăcia, oportunitățile de muncă și alți factori vor juca un rol cheie în măsura în care o persoană este expusă riscului sau poate fi un sprijin pentru comunitatea lor.

OMS și autoritățile de sănătate publică din întreaga lume acționează pentru a contracara focarul COVID-19. Cu toate acestea, criza actuală generează stres în toată populația.

Nu doar corpul este afectat de coronavirus. Un studiu amplu desfășurat în SUA arată implicarea bolii COVID-19 pe termen lung: 34% din participanți au fost diagnosticați cu tulburări neurologice sau psihice în primele 6 luni de la infecția cu SARS-CoV-2. Anxietatea și depresia au fost cele mai frecvente afecțiuni neurologice diagnosticate la pacienții cu forme severe de COVID-19, spitalizați. Autorii atrag atenția asupra faptului că impactul la nivel individual, dar și populațional este semnificativ și se adaugă poverii pe care tulburările psihice deja o au la nivel global și consideră că aceasta ar trebui să fie un domeniu prioritar de cercetare.

Sănătatea mintală și starea de bine sunt importante. Sănătatea noastră mintală face parte din existența fiecăruia dintre noi. Pandemia  COVID-19 și alte provocări au făcut ca mulți oameni să se simtă dezamăgiți, derutați, frustrați, neliniștiți, deprimați, îngrijorați de situația în continuă schimbare, dorind ca lucrurile să revină la normal.

Pentru a sprijini bunăstarea psihică şi psihosocială în timpul pandemiei COVID-19 vă sfătuim:

1. Fiţi empatici cu toţi cei care au fost afectați de noul coronavirus. Persoanele afectate de COVID-19 nu au făcut nimic rău şi merită sprijinul, compasiunea şi bunătatea noastră.
2. Reduceţi la minim vizionarea, citirea sau ascultarea știrilor care vă fac să intraţi în panică. Căutaţi informaţii numai din surse de încredere şi, în special, concentrați-vă pe măsurile practice care să vă ajute să vă protejaţi pe voi si pe cei din jur. Căutaţi actualizări de informaţii la anumite ore, o dată sau de două ori pe zi. Fluxul brusc şi aproape constant de reportaje poate determina pe oricine să se simtă îngrijorat. Aveți încredere doar în fapte și cifre concrete, nu în zvonuri şi dezinformări. Acest truc vă poate ajuta să minimizați temerile.
3. Protejați-vă şi fiți de ajutor celorlalţi. Oferirea ajutorului celor care au nevoie este binevenită atât pentru persoana care primeşte sprijin, cât şi pentru cea care îl oferă. Contactaţi telefonic vecinii sau persoanele din comunitatea Dvs. care ar putea avea nevoie de ajutor.
4. Căutaţi poveşti pozitive şi pline de speranţă ale localnicilor care au trecut prin COVID-19, poveşti despre oameni care s-au recuperat sau care au sprijinit o persoană iubită şi sunt dispuşi să împărtăşească experienţa lor.
5. Apreciaţi persoanele care lucrează în domeniul sănătăţii şi sprijină persoanele afectate de COVID-19 în comunitatea Dvs. Recunoaşteţi rolul pe care îl joacă aceștia în salvarea vieţilor şi pentru a-i tine pe cei dragi vouă în siguranţă.
6. Dacă aveţi probleme de sănătate preexistente, asiguraţi-vă că aveţi acces la orice medicamente pe care le utilizaţi în prezent. Activaţi contactele sociale pentru a vă oferi asistenţă atunci când este nevoie. Fiţi pregătiţi şi aflaţi din timp unde şi cum puteţi obţine ajutor practic, dacă este nevoie, cum ar fi apelarea unui taxi, livrarea alimentelor şi solicitarea îngrijirilor medicale.
7. Ajutaţi copiii să găsească modalităţi pozitive de a-şi exprima sentimentele  precum frica şi tristeţea. Fiecare copil are propriul mod de a-şi exprima emoţiile. Uneori implicarea într-o activitate creativă, cum ar fi jocul şi desenul poate facilita acest proces. Copiii se simt uşuraţi dacă îşi pot exprima şi comunica sentimentele într-un mediu sigur şi de suport.
8. Menţineţi copiii aproape de părinţi şi familie, pentru că sunt în siguranţă astfel. Evitaţi cât mai mult să separaţi copiii de îngrijitorii lor.
9. Menţineţi rutinele familiare cât mai mult posibil sau creaţi noi rutine, mai ales când copiii trebuie să stea acasă. Oferiţi activităţi fizice adecvate vârstei copiilor, inclusiv activităţi pentru procesul lor de învăţare. Pe cât posibil, încurajaţi copiii să continue să se joace şi să socializeze cu ceilalţi, chiar dacă numai în cadrul familiei, atunci când este recomandat să restricţioneze contactul social.
10.  Discutaţi mai mult cu copiii dvs., explicați-le situația prezentă, folosind un mod onest şi adecvat vârstei. Copiii sunt atenți la comportamentele şi emoţiile adulţilor si caută indicii pe care le folosesc apoi să-şi gestioneze propriile emoţii în perioadele dificile.
11.  Când aveţi în grijă un adult în vârstă, împărtăşiţi-le fapte simple despre ceea ce se întâmplă şi daţi informaţii clare despre modul de reducere a riscului de infecţie în cuvinte pe care persoanele în vârstă cu sau fără deficienţe cognitive le pot înţelege. Repetaţi informaţiile ori de câte ori este necesar. Informațiile trebuie comunicate într-un mod clar, concis, respectuos şi cu răbdare.

Moduri de a face față stresului:

• Faceți pauze de la vizionare, citire sau ascultarea știrilor, inclusiv pe rețelele de socializare. Urmărirea constantă a detaliilor despre pandemie poate fi supărătoare;
• Aveți grijă de corpul dumneavoastră;
• Respirați adânc, meditați;
• Optați pentru mese sănătoase și echilibrate din punct de vedere nutritiv;
• Faceți exerciții fizice în mod regulat, dormiți mai mult;
• Evitați consumul de alcool, tutun și droguri;
• Faceți-vă timp pentru relaxare. Încercați să faceți și alte activități care vă sunt pe plac;
• Conectați-vă cu alții. Vorbiți cu oameni de încredere despre preocupările Dumneavoastră și cum vă simțiți;
• Creați o atmosferă destinsă, relaxantă în familie;
• Apelați la medic dacă stresul influențează negativ activitățile zilnice, timp de câteva zile la rând.

Aveți grijă de sănătatea Dvs. și a celor din jur!

Viorica Prisacari

• Medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
• site: www.prosanatate.md
• e-mail: viorica.prisacari@ansp.gov.md
• tel: 022574683, 069424747