Hipertensiunea arterială – „ucigașul tăcut”

18 mai, 2026 scris de Lilia Plamadeala domeniu Blog

Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice la nivel global și un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare. Caracterizată prin creșterea persistentă a valorilor tensiunii arteriale peste limitele considerate normale, HTA contribuie semnificativ la morbiditatea și mortalitatea asociate infarctului miocardic, accidentului vascular cerebral și insuficienței renale. Hipertensiunea arterială (HTA) este numită frecvent „ucigașul tăcut” nu din dramatism, ci pentru că evoluează lent, fără semne evidente, în timp ce produce leziuni serioase în organism. Explicația devine clară dacă ne uităm la felul în care acționează.

Tensiunea arterială este determinată de interacțiunea dintre debitul cardiac și rezistența vasculară periferică. Hipertensiunea apare atunci când aceste mecanisme sunt dereglate, ducând la creșterea cronică a presiunii exercitate asupra pereților arteriali. Conform ghidurilor internaționale, HTA este definită prin valori ≥140/90 mmHg în condiții clinice standard. Mecanismele implicate în dezvoltarea HTA sunt complexe și multifactoriale:

  • Activarea sistemului renină–angiotensină–aldosteron (RAAS): crește retenția de sodiu și vasoconstricția;
  • Disfuncția endotelială: reduce producția de oxid nitric, favorizând vasoconstricția;
  • Hiperactivitatea sistemului nervos simpatic: determină creșterea frecvenței cardiace și a rezistenței vasculare;
  • Rigiditatea arterială: asociată cu îmbătrânirea și ateroscleroza.                                           

Factorii de risc pentru HTA pot fi împărțiți în nemodificabili:

  • vârsta
  • predispoziția genetică
  • sexul
  • rasa

și modificabili:

  • consumul excesiv de sare
  • obezitatea
  • sedentarismul
  • consumul de alcool
  • fumatul
  • stresul cronic                                                                                                                     

Manifestări clinice

Hipertensiunea arterială este frecvent asimptomatică. În unele cazuri, pacienții pot prezenta cefalee, amețeli, tulburări vizuale sau palpitații. Complicațiile apar, de regulă, în stadii avansate. Majoritatea persoanelor cu HTA nu simt nimic ani de zile. Nu există durere sau disconfort care să alerteze pacientul.                                                                                                                                   

Chiar și când valorile sunt ridicate:

  • nu apare neapărat durere
  • nu există un semnal clar de alarmă
  • persoana poate funcționa aparent normal

Simptomele (dureri de cap, amețeli, palpitații) apar târziu sau inconstant, de aceea mulți află întâmplător, la un control. Între timp în organizm se petrec schimbări:

  • Deteriorarea lentă a vaselor de sânge

Presiunea crescută acționează constant asupra pereților arteriali, ceea ce duce la îngroșarea și rigidizarea vaselor, pierderea elasticității, apariția leziunilor microscopice. Aceste modificări favorizează depunerea de grăsimi și apariția aterosclerozei, îngustând treptat vasele.

  • Afectarea organelor vitale (fără avertisment)

HTA nu rămâne doar o „valoare mare” pe aparat, dar afectează organe esențiale ca inima (lucrează mai intens → se îngroașă mușchiul cardiac, poate duce la insuficiență cardiacă sau infarct); creierul (crește riscul de accident vascular cerebral (AVC), poate afecta memoria și funcțiile cognitive); rinichii (vasele mici sunt distruse progresiv, apare insuficiența renală); ochii (afectează retina → scăderea vederii). Important: toate acestea pot evolua fără simptome evidente până în stadii avansate.

  • Descoperire tardivă

Mulți pacienți află că au HTA la un control de rutină sau după apariția unei complicații (ex: AVC sau infarct). În unele cazuri, prima manifestare este chiar o urgență medicală.

  • Efect cumulativ în timp

HTA nu este periculoasă doar prin valori foarte mari, ci prin expunere îndelungată, valori moderat crescute, dar constante. Este ca o „uzură lentă” a organismului.                                                                      HTA netratată poate conduce la:

  • boală coronariană și infarct miocardic
  • accident vascular cerebral
  • insuficiență cardiacă
  • boală renală cronică
  • retinopatie hipertensivă

Cum prevenim hipertensiunea arterială (HTA):

Hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate, dar și una dintre cele mai ușor de prevenit. Vestea bună: majoritatea factorilor de risc pot fi controlați prin alegeri zilnice simple.

1. Alimentația face diferența – ce mănânci influențează direct tensiunea arterială.

Recomandat:

  • legume și fructe proaspete
  • cereale integrale
  • pește, carne slabă
  • lactate cu conținut redus de grăsimi

 De evitat:

  • excesul de sare (ideal sub 5 g/zi)
  • alimente procesate (mezeluri, fast-food)
  • grăsimi saturate și prăjeli

Un model eficient este dieta de tip DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension).

 2. Mișcarea zilnică – nu ai nevoie de sală ca să ai grijă de tensiune.

  • 30 de minute de mers alert pe zi pot reduce semnificativ riscul de HTA
  • activități simple: mers pe jos, urcat scări, bicicletă

 3. Menține o greutate sănătoasă – excesul de kilograme crește presiunea asupra vaselor de sânge. Chiar și o scădere modestă în greutate poate avea efecte pozitive asupra tensiunii.

 4. Renunță la fumat – fumatul afectează vasele de sânge și crește riscul de boli cardiovasculare. Renunțarea aduce beneficii aproape imediat.

 5. Atenție la alcool – consumul excesiv poate crește tensiunea.

6. Gestionează stresul– stresul constant poate contribui la creșterea tensiunii. Te pot ajuta:

  • somnul suficient
  • plimbările în aer liber
  • tehnici de relaxare (respirație, meditație)

7. Măsoară tensiunea regulat – nu aștepta simptomele.

  • verifică tensiunea cel puțin o dată pe an
  • mai des dacă ai factori de risc

Câteva curiozități despre hipertensiunea arterială:

  • O persoană poate avea tensiune mare și să se simtă complet normal.
  • Chiar și stresul de la cabinet poate crește tensiunea — fenomen numit “white coat hypertension”.
  • Consumul mare de sare nu afectează pe toată lumea la fel; unele persoane sunt mult mai „sensibile la sare”.
  • Somnul slab și apneea de somn pot crește semnificativ tensiunea arterială.
  • Exercițiile regulate pot reduce tensiunea aproape la fel de mult ca unele medicamente ușoare.
  • Bananele, avocado și alte alimente bogate în potasiu ajută la echilibrul efectului sodiului.
  • Valorile considerate normale s-au schimbat de mai multe ori în ultimele decenii pe baza noilor studii.
  • Tensiunea poate varia natural pe parcursul zilei:
    • mai mare dimineața,
    • mai mică în timpul somnului.
  • Cafeaua poate crește temporar tensiunea, dar la consumatorii obișnuiți efectul e adesea mai mic decât se credea.

     Prevenția hipertensiunii nu înseamnă schimbări radicale peste noapte, ci obiceiuri mici, dar constante. Un stil de viață echilibrat îți poate proteja sănătatea pe termen lung. De aceea, cea mai eficientă „armă” este simplă: măsurarea regulată atensiunii, chiar și atunci când te simți perfect sănătos.                                                                                                                                                                                                                                                                       

Blog vezi toate postările
Știri vezi toate știrile