Fumatul este una din deprinderile care are o mulțime de efecte nocive asupra organismului tău. Cu toate că astăzi vorbim tot mai frecvent cât de dăunător este tutunul, acest obicei este adoptat frecvent inclusiv de cei tineri. În cele ce urmează îți povestim detaliat cum influențează tutunul asupra organismului și cu ce consecințe te poți trezi dacă nu abandonezi acest obicei în cel mai scurt timp.

Actualitate

Tutunul ucide până la jumătate din utilizatorii săi.

La nivel mondial acesta ucide peste 8 milioane de oameni în fiecare an. Peste 7 milioane din aceste decese reprezintă rezultatul consumului direct de tutun, în timp ce aproximativ 1,2 milioane sunt rezultatul expunerii nefumătorilor la fumatul pasiv.

Peste 80% dintre cei 1,3 miliarde de consumatori de tutun din lume trăiesc în țări cu venituri mici și mijlocii.

Indiferent cum l-ai fuma, tutunul este periculos pentru sănătatea ta. Nu există substanțe sigure în niciun produs din tutun, de la acetonă și gudron până la nicotină și monoxid de carbon. Substanțele pe care le inhalezi nu îți afectează doar plămânii. Ele îți pot afecta întregul corp.

Fumatul poate genera o varietate de complicații în organism, precum și efecte pe termen lung asupra sistemelor corpului tău. În timp ce fumatul poate crește riscul unei varietăți de probleme pe parcursul mai multor ani, unele dintre efectele acestuia asupra corpului sunt imediate.

Fumul de tutun este incredibil de dăunător sănătății tale. Nu există o modalitate sigură de a fuma. Înlocuirea țigaretei cu un trabuc, pipă sau narghilea nu te va ajuta să eviți riscurile pentru sănătate.

Ce conține o țigară?

Țigările conțin aproximativ 600 de ingrediente, dintre care multe pot fi găsite și în trabucuri sau narghilea. Când aceste ingrediente ard, ele generează peste 7.000 de substanțe chimice, potrivit Asociației Americane a Plămânilor. Multe dintre aceste substanțe chimice sunt otrăvitoare, iar cel puțin 69 dintre ele generează cancer.

Care este situația în Republica Moldova?

Conform studiului „GYTS, CDC Atlant, SUA, 2008”,  jumătate din elevii cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani din Republica Moldova au început să fumeze până la vârsta de 10 ani, dintre care 54,1% erau băieți și 40,5% fete.

Totodată, este înaltă și rata de expunere la fumatul pasiv a populației în locurile publice și la domiciliu. În total, la momentul actual, 11,3%  din elevi și tineri sunt fumători, dintre care 18,5% băieți și 5,6% fete. Conform aceluiași studiu, 60% din intervievați au fost expuși la fumul de tutun în locurile publice, iar 53,3% – la domiciliu.

În conformitate cu datele OMS pentru ultimii ani, mortalitatea generală în Moldova este cu circa 10% mai înaltă decât ratele medii în țările europene din grupurile B și C și de circa două ori mai înaltă decât în țările europene din grupul A.

Bolile netransmisibile sunt cauza a circa 87% din mortalitatea generală, iar cancerul – a circa 11%. Bolile cardiovasculare sânt cauza principală a mortalității în Republica Moldova, ele cauzând circa 60%  din mortalitatea generală și sunt de 2,3 ori mai răspândite decât media pe țările europene din grupul A.

Cum influențează fumatul asupra sistemelor din corp?

Sistem nervos central

Unul din ingredientele din tutun, nicotina, este o substanță care modifică starea de spirit. Nicotina ajunge la creier în doar câteva secunde și te face să te simți mai plin de energie pentru un timp anumit. Însă, pe măsură ce acest efect dispare, te simți și mai obosit. Nicotina formează extrem de rapid obișnuințe, motiv pentru care oamenilor le este atât de dificil să renunțe la fumat.

Sistemul respirator

Când inhalezi fumul, consumi substanțe care îți pot afecta grav plămânii. În timp, acest efect generează o serie de probleme. Împreună cu creșterea riscului de apariție a infecțiilor, persoanele care fumează prezintă un risc mai mare de afecțiuni pulmonare cronice ireversibile, cum ar fi:

• emfizemul, distrugerea sacilor de aer din plămâni;
• bronșită cronică , inflamație permanentă care afectează căptușeala tuburilor respiratorii ale plămânilor;
• boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), un grup de boli pulmonare;
• cancer de plămâni.

Copiii ai căror părinți fumează sunt mai predispuși la tuse, respirație șuierătoare și atacuri de astm decât copiii ai căror părinți nu o fac. De asemenea, ei tind să aibă rate mai mari de pneumonie și bronșită .

Sistemul cardiovascular

Nicotina determină îngustarea vaselor de sânge, ceea ce restricționează fluxul de sânge spre organe. De-a lungul timpului, îngustarea continuă, împreună cu deteriorarea vaselor de sânge, poate provoca boli ale arterelor periferice.

De asemenea, fumatul crește tensiunea arterială , slăbește pereții vaselor de sânge și mărește probabilitatea apariției cheagurilor de sânge . Împreună, acest lucru crește riscul de accident vascular cerebral .

De asemenea, prezinți un risc crescut de agravare a bolii cardiace dacă ai avut deja o intervenție chirurgicală de bypass cardiac , un atac de cord sau un stent plasat într-un vas de sânge.

Sistemul tegumentar (piele, păr și unghii)

• riscul de carcinom cu celule scuamoase (cancer de piele);
• fumatul crește probabilitatea de infecții fungice ale unghiilor;
• căderea părului , chelie și albire.

Sistem digestiv

• cancer al cavității bucale, gât, laringe și esofag;
• cancer pancreatic;
• rezistență la insulină;
• diabet zaharat de tip 2.

Acum că ai aflat care sunt efectele fumatului asupra corpului tău, cea mai bună soluție ar fi să renunți la acest obicei nociv. Doar în asemenea mod vei putea evita toate consecințele nefaste descrise.

Îți doresc sănătate și atenție maximă la obiceiurile tale!

Cristina Camerzan

• Medic igienist, Direcția Prevenirea și Controlul Bolilor Netransmisibile, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
• site: www.prosanatate.md
• e-mail: iurculet@gmail.com
• tel: 022574655, 078591493