De ce este importantă alăptarea nou-născutului și cum să o faci corect

Alăptarea este cea mai bună modalitate de a oferi nou născuţilor hrana necesară pentru creştere şi dezvoltare. Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF recomandă inițierea precoce a alăptării în termen de o oră de la naștere, alăptarea exclusivă a copilului până la 6 luni de viață „la cerere” şi continuarea alăptării până la 2 ani de viață și mai mult, cu introducerea complementului solid nutrițional adecvat și în condiții sigure, de la 6 luni de viață.

Alăptarea exclusivă este definită drept practică de alăptare  în primele 6 luni de viață (fără alte produse alimentare sau apă).  Aceasta  este o piatră de temelie a supraviețuirii și sănătății copilului.

 Laptele matern este alimentul ideal pentru nou-născuţi şi sugari, oferind copilului toate elementele nutritive de care are nevoie pentru o dezvoltare sănătoasă. Acesta este sigur şi conţine anticorpi care protejează copiii de unele boli, cum ar fi diareea şi pneumonia, cele două cauze principale ale mortalităţii infantile la nivel mondial. Fiind disponibil şi accesibil, este din punct de vedere biologic conceput pentru a satisface nevoile nutriționale ale copilului, iată de ce medicii recomandă  doar laptele matern. Hrănirea cu formulă e acceptată doar în anumite cazuri și este o excepție.

Copiii alăptați au performanțe mai bune la testele de inteligență, sunt mai puțin susceptibili să fie supraponderali sau obezi și mai puțin predispuși la diabet în perioada adultă. De asemenea, femeile care alăptează au un risc redus de cancer de sân și ovare. Comercializarea necorespunzătoare a substituenților laptelui matern continuă să submineze eforturile de a îmbunătăți ratele și durata alăptării la nivel mondial. În afara beneficiilor imediate pentru copil, alăptarea aduce beneficii și mamelor: 

  • reduce riscul apariţiei cancerului de ovare şi de sân;
  • previne depresia postnatală;
  • ajută la refacerea uterului;
  • este o formă naturală de contracepţie (amenoreea de  lactație);
  • ajută mama să revină la greutatea ideală;

 Mamele și familiile trebuie să fie sprijinite în alăptarea optimă a copiilor. Acțiunile care ajută la protejarea, promovarea și susținerea alăptării includ:

  • Adoptarea unor politici precum „Convenția privind protecția maternității” a Organizației Internaționale a Muncii și „Recomandarea nr. 191” , care completează „Convenția” sugerând o durată mai mare a concediului pentru îngrijirea copilului;
  • Adoptarea „Codului internațional de comercializare a înlocuitorilor de lapte matern” și a rezoluțiilor relevante ale Adunării Mondiale a Sănătății;
  • Punerea în aplicare a celor „Zece pași pentru alăptarea reușită” specificată în Inițiativa spitalelor pentru copii, inclusiv:
    • Contactul piele-piele între mamă și copil imediat după naștere și inițierea alăptării în prima oră de viață;
    • Alăptarea la cerere (adică, ori de câte ori copilul dorește, zi și noapte);
    • Alăptarea exclusivă până la 6 luni – fără a oferi copiilor alimente sau băuturi suplimentare, chiar apă, cu excepția cazului în care este necesar din punct de vedere medical;
  • Furnizarea serviciilor de sănătate, susținere și consiliere pentru alăptarea copilului în timpul tuturor contactelor cu îngrijitorii/părinții copiilor (vizite pentru examinări antenatale și postnatale, vizite în caz de boală sau pentru imunizare, etc.).
  • Implicarea comunității, inclusiv grupuri de sprijin pentru mame cu activități de promovare și educație pentru sănătate în comunitate.

 Hrana complementară

 În jurul vârstei de 6 luni nevoia copiilor de energie și nutrienți  începe să depășească ceea ce este furnizat de laptele matern și aici vine momentul introducerii alimentelor complementare necesare pentru a satisface aceste nevoi. Pentru a asigura o alimentație sănătoasă și adecvată a copilului se recomandă:   

  • Continuați alăptarea la cerere până la vârsta de 2 ani sau mai mult; 
  • Preparați bucatele în condiții igienice;
  • Începeți complementarea de la 6 luni cu cantități mici de alimente și măriți treptat doza pe măsură ce copilul crește;
  • Modificați treptat consistența și varietatea alimentelor; 
  • Majorați numărul de mese: 2-3 mese pe zi pentru copii de 6-8 luni și 3-4 mese pe zi  – pentru copii de 9-23 luni, cu 1-2 gustări suplimentare, după cum este necesar;
  • În caz de disconfort, dureri abdominale, balonări sau alergii în timpul implementării unui aliment nou – adresați-vă de urgență la medic.

Lilia Plămădeală, Medic igienist, Direcția Promovarea Sănătății, ANSP.