Sezonul rece este o perioadă a anului caracterizată prin frig, umiditate sporită și schimbări de temperatură. Degerăturile, intoxicațiile cu monoxid de carbon și hipotermia sunt doar câteva dintre problemele de sănătate pe care le poate aduce cu sine iarna.
Degerăturile reprezintă deteriorarea pielii și a țesuturilor cauzate de expunerea la temperaturi de îngheț (sub 0° C). Acestea pot afecta orice parte a corpului, dar extremitățile, cum ar fi mâinile, picioarele, urechile, nasul și buzele, sunt de obicei cele mai afectate.
Simptomele includ pielea rece și senzația de înțepături, urmate de amorțeală și piele inflamată sau decolorată. Pe măsură ce degerăturile se agravează, pielea poate deveni dură sau cu aspect ceros, roșie și apar senzații de arsură si furnicături.
Există 2 grade ale degerăturilor:
- Superficiale – leziunile se produc doar la suprafața pielii;
- Profunde – este afectat si țesutul de sub piele.
În cazul apariției degerăturilor, este necesar de adăpostit persoana într-un loc cald, iar zona afectată urmează a fi încălzită treptat: folosiți apă caldă (nu fierbinte) sau comprese călduțe în acest scop. După ce zona degerată a fost încălzită, aplicați pansamente sterile și uscate pentru a proteja pielea și pentru a preveni infecțiile. Dacă simțiți durere, puteți lua medicamente antiinflamatoare sau analgezice.
Nota bene: În cazurile severe de degerături (umflături, vezicule, piele neagră sau albăstruie), este important să apelați după asistență medicală cât mai curând posibil.
Pentru a preveni cazurile de degerături, se recomandă să purtați haine impermeabile pentru a vă proteja de vânt și umezeală. Folosiți mănuși, căciulă și șosete groase pentru a vă proteja mâinile, capul și picioarele. Evitați consumul de alcool și fumatul, acestea pot afecta circulația sângelui și pot crește riscul de degerături.Încercați să limitați timpul petrecut în frig, mai ales în condiții de vânt sau umezeală sporită.
Printre cele mai expuse persoane la degerături sunt cele care participă la sporturi de iarnă și la mare altitudine, cum ar fi alpiniștii și schiorii, muncitorii care lucrează în aer liber în condiții grele pentru perioade lungi de timp, cum ar fi soldații, marinarii și salvatorii, persoanele fără adăpost și cele cu afecțiuni care provoacă leziuni ale vaselor de sânge sau probleme de circulație.
Pe măsură ce temperaturile scad în sezonul rece, crește și riscul de intoxicații cu monoxid de carbon. Monoxidul de carbon, CO, este un gaz otrăvitor fără gust și miros, mai puțin dens decât aerul, care apare în rezultatul oxidării incomplete a compușilor ce conțin carbon (lemn, butan, propan, gaze naturale, cărbuni naturali, benzină, petrol ș.a.) în timpul procesului de ardere.
Cauze și factori de risc:
- instalațiile de încălzire pe bază de gaz;
- utilizarea sobelor pe bază de lemne sau cărbune;
- gazele de eșapament;
- gazele emise de aparatura casnică;
- conductele sau sistemele de evacuare blocate sau deteriorate.
Simptomele otrăvirii cu monoxid de carbon pot include: dureri de cap, slăbiciune, amețeală, grețuri sau vărsături, lipsă de respirație, confuzie, vedere încețoșată, somnolență, pierderea controlului muscular, pierderea conștiinței.
Pentru a preveni astfel de situații se recomandă instalarea detectoarelor de monoxid de carbon în locuință. Deschideți ușa garajului înainte de a porni mașina. Nu lăsați niciodată motorul mașinii să funcționeze în garaj. Utilizați aparatele pe gaz doar în scopul prevăzut. Nu folosiți aragazele sau cuptoarele pe gaz pentru a încălzi odaia. Verificați și curățați regulat șemineele, conductele de evacuare și sistemele de ventilație pentru prevenirea acumulării de CO.
În situațiile de urgență, îndepărtați victima din zonă imediat, spre un loc deschis, cu aer curat care va preveni agravarea intoxicației. În cazul în care este imposibil să mutați victima în alt spațiu, deschideți larg ferestrele;verificați semnele vitale ale victimei, opriți sursa de gaz și sunați de urgență la 112.
Hipotermia poate fi o preocupare serioasă în sezonul rece, deoarece expunerea la temperaturi scăzute poate crește riscul de răcire excesivă a corpului.
Temperatura normală a corpului este de aproximativ 36,6˚C, iar hipotermia survine atunci când temperatura corpului coboară sub pragul de 35˚C. Aceasta poate să apară atunci când corpul pierde căldură mai rapid decât poate produce, iar temperatura internă scade periculos.
Cauze și factori de risc: Hipotermia poate fi cauzată de expunerea prelungită la frig, de imersiunea în apă rece sau de îmbrăcămintea inadecvată pentru condițiile de temperatură. Factorii de risc includ vârsta înaintată, expunerea prelungită la frig fără protecție adecvată, consumul de alcool sau droguri, sărăcia sau lipsa adăpostului.
Simptomele hipotermiei pot varia în funcție de severitatea răcirii corpului. Acestea pot include frisoane, slăbiciune, confuzie mentală, lipsă de coordonare, piele rece și palidă, respirație lentă și superficială, bătăi de inimă slabe. În cazurile severe, hipotermia poate duce la pierderea conștiinței sau chiar la stop cardiac.
Pentru a preveni hipotermia în sezonul rece, este important să vă îmbrăcați adecvat, cu câteva straturi de haine pentru a menține căldura corpului. Acoperiți-vă capul, gâtul și extremitățile pentru a evita pierderile de căldură. Evitați expunerea prelungită la temperaturi scăzute și asigurați-vă că aveți adăpost adecvat și încălzire în cazul în care temperaturile sunt extreme. Dacă suspectați că cineva suferă de hipotermie, chemați imediat ajutorul medical de urgență. Până la sosirea ajutorului, mutați persoana într-un loc cald și uscat, oferiți-i haine călduroase, înveliți-o cu pături și propuneți-i lichide calde dacă persoana este conștientă și poate înghiți. Este esențial să apelați după asistența medicală de urgență în cazul unei hipotermii severe sau a unei stări critice.
- Medic igienist, specialist în promovarea sănătății, la Agenția Națională pentru Sănătate Publică
- e-mail: diana.panfilii@ansp.gov.md
- tel: 022574700, 079972366