Tabagismul este o intoxicaţie cronică şi acută cu substanţele toxice existente în frunzele de tutun, care apare după un consum excesiv şi de lungă durată a acestuia.  Acţiunea nocivă a tutunului, numit adesea „iarba morţii”, se exercită prin cele 4.000 de substanţe chimice existente în frunze, dintre care 480 sunt toxice, iar peste 30 de compuşi sunt cancerigeni.

Principalii compuşi toxici din fumul de ţigară sunt:

• Nicotina;
• Gudronul;
• Monoxidul de carbon;
• Benzopirenul;
• Diferiţi alcaloizi;
• Crezoli;
• Piridine şi elemente radioactive (cadmiu, poloniu).

Nicotina este implicată în provocarea bolilor cardiovasculare, cu acţiune directă asupra vaselor sanguine şi a celulelor nervoase din creier, creşterea tensiunii arteriale şi a colesterolul din sânge, cu risc de congestie cerebrală şi tromboze vasculare.

Gudronul are efecte puternic cancerigene, cu localizare mai frecventă pe esofag, laringe, buze, stomac, ficat, pancreas şi rinichi.

Monoxidul de carbon irită laringele, bronhiile şi plămânii, fiind implicat în declanşarea cancerelor la nivelul aparatului respirator. Prin trecere din plămâni în sânge, se cuplează cu hemoglobina din eritrocitele sanguine şi blochează oxigenarea creierului, până la asfixiere totală.

Din cauza acestor efecte nocive, tabagismul este considerat o toxicomanie, o maladie cu atributele unei epidemii grave, într-o continuă extindere, cu aprobarea tacită a factorilor de răspundere din toate ţările, indiferent de stadiul lor de civilizaţie şi cultură.

Știai că? La fiecare 4 secunde un om moare din cauza tutunului

Fumatul se extinde în toate ţările şi la toate păturile sociale, fiind o expresie a stilului modern de viaţă. Unele persoane se consideră moderne dacă fumează, consumă băuturi tari şi participă la jocuri de noroc. Culturile de tutun şi fabricile de ţigări sunt într-o continuă dezvoltare.

Pe plan mondial se produc aproximativ 6 milioane de tone de tutun, dintre care jumătate se fabrică în China. Se estimează că în întreaga lume există 1,3 miliarde de fumători care consumă zilnic circa 6 miliarde de ţigări. Acest viciu provoacă anual 8 milioane de decese.

Peste un milion de oameni mor din cauza expunerii la fumul de tutun, inclusiv peste 600.000 copii și adolescenți.

Consumul produselor din tutun provoacă cele 25% din totalul deceselor cauzate de cancer la nivel global. Utilizarea produselor din tutun crește riscul de cancer, boli cardiovasculare și pulmonare.

Observațiile efectuate în mai multe țări afectate de pandemia de COVID-19, denotă că fumătorii sunt de 6 ori mai mult predispuși să facă complicații la COVID-19.

În Republica Moldova   consumul  de tutun în este al 3-lea factor de risc după importanță  (la bărbați pe I loc), în povara BNT, după alimentația nesănătoasă și hipertensiunea arterială.

În Republica Moldova mor anual peste 5.200 de persoane (circa 14% din numărul total de decese) din cauza bolilor cauzate de consumul tutunului.

Consumul  de tutun este principala cauză a mortalității la bărbați.

Un sfert din populația Republicii Moldova (25,3%) fumează activ, inclusiv 43,5% din bărbați și 5,6% din femei.

Fumatul este unul dintre cele mai acceptate obiceiuri în rândul adolescenților Republicii Moldova. Prevalența fumatului la adolescenți (13 și 15 ani), conform Studiului Global privind Fumatul la Adolescenți (GYTS, 2019) a constituit la băieți 17,5% și la fete 9,5%.

Boli cauzate de tabagism

Indiferent de sexul fumătorilor, tabagismul se află la originea multor boli:

• afecţiuni cardiovasculare, inclusiv angina pectorală, infarct miocardic, creşterea tensiunii arteriale, arterite obliterante şi tromboze;
• boli pulmonare cronice şi acute, bronşite, tuse tabagică, pneumonie, scleroză pulmonară, emfizem pulmonar, tuberculoză;
• cancere cu diferite localizări (plămâni, laringe, esofag, buze, limbă, pancreas, ficat, stomac, colon, prostată);
• boli gastrointestinale (gastrite, ulcer gastric şi duodenal, halenă);
• slăbirea reflexelor la conducătorii auto, contribuind la creşterea riscurilor de accidente;
• slăbirea potenţei sexuale.

Datele statistice arată că tutunul provoacă 35% din totalitatea cancerelor diagnosticate pe plan mondial, 85-90% din cazurile de cancer pulmonar, 25% din decesele prin boli cardiovasculare şi aproximativ 40% din cazurile de hipertensiune.

Un studiu amplu publicat în Anglia, bazat pe monitorizarea timp de 12 ani a peste 40.000 de persoane, arată că mortalitatea anuală prin cancer pulmonar este la nefumători de 7 la 100.000 de locuitori și creşte vertiginos la fumătorii a peste 35 ţigări pe zi, ajungând la 315 decese la 100.000 de locuitori (de 45 ori mai mult).

Viaţa fumătorilor este mult scurtată şi prin alte afecţiuni. Decesele prin emfizem pulmonar şi bronşite sunt de 6,1 ori mai frecvente la fumători, cele de cancer laringian de 5,4 ori, de cancer faringian de 3,4 ori, de ulcere de 2,8 ori, de pneumonie de 1,3 ori şi de incidenţa accidentelor rutiere şi a sinuciderilor de 1,2 ori.

O boală gravă provocată de tabagism este bronhopneumonia obstructivă cronică (BPOC), care afectează aproximativ 600 de milioane de locuitori pe plan mondial. Prin acutizare, boala prezintă câteva simptome distincte: sufocare severă, producerea excesivă de spută, respiraţie şuierătoare, usturime în gât, congestie şi hipersecreţie nazală, tuse, febră, somnolenţă, intoxicare cu CO2, insomnie, depresie, poftă de alimente dulci şi reducerea atenţiei. La o acutizare mai avansată, unul din opt pacienţi necesită spitalizare şi terapie intensivă.

Fumatul este un factor de risc care poate declanşa complicaţii în timpul operaţiilor chirurgicale sau postoperatorii, ducând la afecţiuni circulatorii, pulmonare, infecţioase şi de cicatrizare a rănilor. Riscul acestor complicaţii se reduce semnificativ în cazul renunţării la fumat cu cel puţin două luni înainte de operaţie.

Fumătoarele riscă infertilitate

Pentru femei consumul de tutun este mult mai dăunător, fiind asociat cu declanşarea multor boli grave, inclusiv cancere de sân, de col uterin, de stomac, colon şi plămâni.

La fumătoare creşte în mod dramatic incidenţa cancerului pulmonar, mai ales la vârste între 40-60 de ani, ajungând să se apropie de frecvenţa cancerului mamar.

Din nefericire, cancerul de plămâni provocat de tabagism se poate finaliza cu decesul pacientelor în numai 5 ani după stabilirea diagnosticului.

Anual tabagismul seceră vieţile a aproximativ 500.000 de femei pe Glob. Există o strânsă legătură între fumat şi fertilitate, astfel că femeile fumătoare riscă să nu rămână niciodată însărcinate. Efectele ţigării sunt devastatoare asupra fătului, atât mama fumătoare, cât şi tatăl fumător devenind principalii duşmani ai propriului copil.

Important este şi rolul fumatului asupra îmbătrânirii şi ridării premature a pielii, întrucât deteriorează colagenul, cel care asigură elasticitatea, supleţea şi vigurozitatea tenului.

Dependenţa de tutun la adolescenţi

La copii şi adolescenţi există riscul cel mai mare al dezvoltării dependenţei şi intoxicaţiei cu tutun. Din mai multe motive psihologice, tinerii adoptă cu uşurinţă fumatul, pe care îl asociază cu maturitatea și independenţa, fără să cunoască riscurile majore ale unor îmbolnăviri grave după instalarea dependenţei de nicotină. Această dependenţă se instalează cu o rapiditate surprinzătoare, fiind suficiente numai câteva zile de fumat, întrucât creierul tinerilor, încă în formare, este mai vulnerabil la intoxicaţia tabagică comparativ cu creierul unui adult.

Fetele devin mult mai rapid dependente de tutun decât băieţii. Ele încep să acuze dureri de stomac şi de spate, hemoragii uterine, tulburări de creştere în înălţime, migrene, oboseală dimineaţa la trezire, chiar dacă erau perfect sănătoase înainte de primele drogări cu tutun. În plus, s-a constatat că tinerii cu exces ponderal, cu complexe din cauza corpului lor, adoptă fumatul, în mod nejustificat, în scopul slăbirii rapide şi a diminuării poftei de mâncare.

Tabagismul pasiv                                                                                                                     

Acesta este despre persoanele nefumătoare care trăiesc sau lucrează în anturajul unuia sau mai multor fumători. Fumătorii pasivi, în primul rând copiii, se pot îmbolnăvi de aceleaşi boli ca şi fumătorii activi. Astfel, copiii expuși tabagismului părinților pot deveni victimele unor afecțiuni respiratorii (rinofaringite, bronșite, astm bronhic), precum și conjunctivite sau otite. La adult, tabagismul pasiv se traduce printr-un risc crescut de cancer al plămânului și al afecțiunilor cardiovasculare.

Nefumătorii care inhalează, fără voia lor, fumul de ţigară din mediul de viaţă (locuinţe, birouri, şedinţe, restaurante, trenuri) sunt la fel afectați. Fumătorii preiau doar 15% din fum, iar restul de 85% se împrăştie în atmosfera din jur.

S-a constatat că un nefumător care se află 20 de ani în preajma unei persoane care fumează câte 20 de ţigări pe zi, acumulează în plămâni aproximativ 4 kg de funingine, prezentând cantităţi mari de nicotină în sânge şi urină.

Tabagismul poate fi comparat cu ravagiile generate de tuberculoză, prin caracterul său agresiv şi prin consecinţele nefaste, adesea iremediabile.

Simptomele intoxicării cu tutun pot începe cu tremur, dureri de cap, ameţeli, greaţă, vomă, oboseală generală, pierderea memoriei, sughiţ, transpiraţii reci, salivaţie abundentă, degradarea dinţilor şi a papilelor gustative, lipsa poftei de mâncare, scăderea rapidă în greutate, uneori leşin.

8 paşi ce trebuie urmaţi în perioada de sevraj

Fumatul nu este o necesitate pentru organism, ci o plăcere de moment, care, treptat, devine o obişnuinţă greu de învins. De aceea, renunţarea definitivă la fumat este un act de mare voinţă, pentru fiecare fumător existând o motivaţie individuală. Pentru abandonarea definitivă a fumatului se propun următoarele acţiuni:

• alegerea perioadei optime de renunţare la fumat în zile lipsite de stres (concedii) sau în momentul apariţiei unor afecţiuni care impun interzicerea fumatului (gripe, guturai, bronşite, viroze respiratorii, pneumonie, ulcere, infarct miocardic);
• evitarea locurilor cu mulţi fumători (restaurante, cafenele, cluburi, discoteci);
• evitarea fumatului în spaţii închise (birouri, dormitor, camera copiilor);
• renunţarea la fumatul din timpul nopţii şi mai ales la ţigara foarte dăunătoare de dimineaţă, luată pe nemâncate;
• vor fi îndepărtate toate obiectele asociate fumatului (ţigări, scrumiere, brichete, chibrituri);
• membrii familiei, prietenii şi colegii de muncă, de preferat nefumători, vor susţine ideea renunţării totale şi definitive la fumat, întrucât reducerea treptată a numărului de ţigări s-a dovedit ineficace;
• în perioada de sevraj, când reapare pofta de fumat, se va mesteca un fruct, un morcov, bomboane mentolate şi se va bea multă apă;
• Nu apelaţi la dulciuri în momentul renunţării la tutun;
• Se vor evita alimentele cu gust amar (cafea, ciocolată amăruie, bere, sucuri cu cofeină, alcool, unele mirodenii), care pot trezi dorinţa de fumat. De asemenea, se vor evita alimentele care îngraşă (dulciuri, paste făinoase, pâine), înlocuindu-se cu fructe, legume sau alte alimente sărace în calorii.
• Timpul liber va fi ocupat cu plimbări pe jos sau cu bicicleta, alergări zilnice, exerciţii de inspirare a aerului curat, practicarea unor sporturi uşoare în compania nefumătorilor, vizionarea de spectacole şi lectură în săli de nefumători.

În cazul copiilor şi a tinerilor este necesară o educaţie mai atentă, atât în familie, cât şi în şcoli, fără pedepse şi interdicţii severe, dar cu exemplul personal al educatorului, urmărind inocularea convingerii că prin renunţare la fumat scade riscul unor îmbolnăviri grave, creşte speranţa de viaţă şi se pot economisi sume importante din bugetul familiei.

Prevenire – ținând cont de dificultatea de a înceta fumatul, este esențial să se reducă inițierea în tabagism, care se produce frecvent pe la vârsta de 10-12 ani.