Ouăle pascale: cum să le alegi, colectezi și să le vopsești pentru a obține un produs inofensiv

Deși până în Joia Mare mai sunt două săptămâni, multe gospodine au început deja să colecteze ouăle pentru a le avea într-un număr suficient de mare atunci când le va veni timpul vopsitului. Pentru că este vorba de un produs care se alterează ușor și poate cauza intoxicații alimentare, am decis să vă povestim cum să alegeți corect ouăle, cum și cât timp puteți să le păstrați și ce coloranți să alegeți pentru o maximă inofensivitate.

Modul de păstrare al ouălor

Este oare corect să începem colectarea ouălor la începutul postului, cu 40 de zile înainte de vopsirea lor în Joia Mare? Dar să le vopsim în cantități mari și să le păstrăm până după Paștele Blajinilor?

Durata de păstrare

Conform Hotărârii de Guvern Nr. 1208 „cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind comercializarea ouălor pentru consum uman”, data-limită de consum a ouălor nu poate depăși termenul de 28 de zile de la ouat.

Păstrarea ouălor fierte este la fel de importantă ca și a celor crude. Odată ce oul a fost spălat și introdus în apa clocotită, membrana sa de protecție se distruge. Astfel, acesta devine mai vulnerabil la pătrunderea microorganismelor, precum Listeria sau Pseudomonas. Prima bacterie poate cauza avort spontan la femeile însărcinate, iar cea de a doua – alterarea rapidă a ouălor.

Riscul de infectare crește dacă ouăle fierte și vopsite nu sunt păstrate la frigider, ci la temperatura camerei.

Recomandarea mai multor specialiști nutriționiști, dar și veterinari este consumarea ouălor fierte și vopsite în mai puțin de o săptămână. Dar toate acestea – cu condiția păstrării lor la frigider.

Recipientul în care ținem ouăle

Deseori gospodinele utilizează cutii vechi sau alte recipiente nu întocmai potrivite pentru păstrarea ouălor. Să nu uităm că coaja oului este înzestrată cu pori, prin care bacteriile din ambalaj pot migra cu ușurință în interiorul oului. Iar acești pori devin mai largi o dată cu trecerea timpului și apropierea de data-limită pentru consum.

Principalul risc în acest caz îl prezintă bacteria Salmonella. Aceasta este o bacterie ce poate cauza intoxicații alimentare severe. Deși oul este înzestrat cu o barieră de protecție, această bacterie poate totuși migra în ou. Riscul de infectare devine mai mare dacă oul nu este preparat termic corespunzător (semi-crud).

Temperatura: la rece sau la cald?

Temperatura de păstrare a ouălor este o problemă și ea. În normele sanitar-veterinare este menționată temperatura de păstrare pentru ouăle din categoria A, care sunt ouă proaspete, ce urmează a fi consumate până la nouă zile de la ouat. Pentru acestea, temperatura minimă de păstrare nu trebuie să fie mai joasă de 5 grade Celsius.

Pentru ouăle din categoria B, sau cele trecute de nouă zile, temperatura de păstrare nu este menționată. Deși în unele țări europene se permite comercializarea ouălor în afara camerelor frigorifice până la termenul de 18 zile, în țara noastră acestea se comercializează la frigider.

Un studiu recent efectuat în cadrul Universității Agrare de Stat din Moldova a stabilit diferența dintre ouăle păstrate timp de 24 de zile în depozit, la temperatura de +16 grade Celsius și cele păstrate la frigider, la temperatura de  +4 grade Celsius. Astfel, cele ce au fost păstrate la o temperatură mai mare au pierdut din greutate și proprietăți mai mult comparativ cu cele păstrate la frigider.

Pentru a recapitula, în ajunul sărbătorilor pascale pentru a obține un produs inofensiv, gospodinelor le este recomandat să respecte următorii pași:

  1. Începeți strângerea ouălor pentru vopsit cu două săptămâni în avans, pentru a avea suficient timp pentru consum, fără risc pentru sănătate;
  2. Țineți ouăle pe care le colectați la frigider, pentru a păstra din greutatea și proprietățile acestora;
  3. Ambalajul pentru ouă trebuie să fie curat și ușor de curățat, pentru a preveni infectarea acestora;
  4. Fierbeți ouăle tari, pentru a distruge orice urmă a bacteriei Salmonella;
  5. După ce fierbeți și vopsiți ouăle, consumați-le în termen de 7 zile, pentru a preveni infectarea suplimentară a acestora;
  6. Păstrați ouăle fierte și vopsite la frigider.

Câteva reguli de vopsire a ouălor

  1. Pentru a obține o culoare cât mai uniformă, inițial e necesară spălarea și degresarea ouălor. Pentru spălare poate fi utilizată apa cu săpun, iar în calitate de degresant – alcoolul etilic de 70%. Important este ca acest proces să fie realizat în imediata apropiere de vopsire, pentru că în urma acestuia are loc distrugerea stratului lipidic care protejează ouăle de alterare.
  2. Ouăle trebuie fierte doar după ce au stat suficient timp la temperatura camerei și nu au suprafața prea rece. În acest fel coaja va rămâne integră în urma fierberii.
  3. E mai bine să fierbeți ouăle cu adaos de sare – aproximativ o lingură la 1-1,5 pahare de apă.
  4. Pentru un aspect frumos și lucios, după fierbere și vopsire, ouăle trebuie unse cu puțin ulei, iar apoi șterse cu o fâșie de bumbac.

Ce coloranți să alegi pentru vopsirea ouălor?

Coloranții inofensivi

E100 (curcumina) și E140 (clorofila) – aditivii care vor colora ouăle în roșu în primul caz și în albastru deschis – în cel de al doilea. Acești coloranți sunt inofensivi și total comestibili. Și carminul E120 este considerat un colorant inofensiv, obținut din sarea de aluminiu a acidului carminic, care este produs de unele insecte cum ar fi coșenila roșie și coșenila poloneză. Totuși, pentru unele persoane este posibilă manifestarea reacțiilor alergice odată cu ingestia sau contactul direct cu pielea.

Inofensivi sunt și coloranții naturali, precum cojile de ceapă, turmericul, varza roșie, sfecla sau spanacul și urzicile.

Coloranți cu posibile efecte adverse

Culoarea roșie poate fi generată și de coloranți precum Е122, Е124 și Е128.

E 122 (azorubina sau carmuazina) – colorant pe care îl puteți găsi în vopselele importate din Rusia. Persoanele care au o sensibilitate sporită la aspirină, ar fi bine să evite acest colorant.

E124 și E128 sunt coloranți interziși de Uniunea Europeană, astfel încât conțin colorantul cancerigen – anilina.

Galbenul poate fi obținut cu ajutorul E 102, sau tartrazină, care are o reputație nefavorabilă atât în Rusia, cât și în țările europene.

Verde și albastru este obținut cu ajutorul E132, sau indigocarminul sintetic, care provoacă spasme bronșice la bolnavii care suferă de astm bronșic, iar la cei alergici – reacții severe, precum șocul anafilactic. Aceleași reacții poate provoca și E133 sau „albastrul strălucitor”.

Și verdele E 142, care este interzis în Canada, Norvegia și Japonia poate cauza efecte alergice severe.

Principalele probleme cu care vă puteți confrunta, utilizând coloranții sintetici sunt:

  • Hiperactivitatea și neliniștea copiilor;
  • Concentrarea dificilă, dificultăți de realizare a temelor pentru acasă;
  • Schimbări imprevizibile de dispoziție;
  • Dezechilibrul microflorei intestinale și reacțiile fals alergice.

Alegerea vă aparține, aveți grijă de propria sănătate.

#AlegeCeMănânci!