Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale – 17 mai 2023

Anual pe data de 17 mai marcăm Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale, scopul fiind sporirea gradului de conștientizare a problemelor de sănătate din cauza tensiunii arteriale mărite. Hipertensiunea este una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, care poate fi prevenită.

Al treilea an consecutiv, tema evenimentului este „MĂSOARĂ cu atenție tensiunea arterială, controleaz-o și TRĂIEȘTE mai mult!” . Îndemnul, accentuează importanța controlului timpuriu al tensiunii și metodele precise de măsurare a tensiunii arteriale.

Hipertensiunea arterială (HTA) este o afecțiune medicală caracterizată prin creșterea persistentă a valorilor tensiunii arteriale peste limitele normale (140/90 mm Hg sau mai mare), fiind totodată o cauză majoră a unei serii de probleme de sănătate precum accidentele vasculare cerebrale, atacul de cord, bolile de rinichi etc.

Anual peste 10 milioane de vieți sunt pierdute din cauza hipertensiunii arteriale. La nivel global numărul de adulți cu vârsta cuprinsă între 30 și 79 de ani cu hipertensiune arterială a crescut de la 650 milioane la 1,28 miliarde în ultimii 30 de ani, majoritatea (două treimi) trăind în țările cu venituri mici și medii.

Se estimează că la nivel global în jur de 46% de adulți nu cunosc că suferă de HTA și doar 1 din 5 (21%) își mențin sub control tensiunea arterială.

În Republica Moldova, potrivit Studiului privind prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile (STEPS, 2021), 34,8% de adulți cu vârsta cuprinsă între 18 – 69 ani au fost depistați cu valori ale tensiunii arteriale crescute  (TA sistolică ≥140 și/sau TA diastolică  ≥90 mm Hg) sau au menționat că administrează medicamente pentru controlul TA (34,4% femei și 35,2% bărbați). Totodată, doar 13,4% dintre ei își mențin hipertensiunea arterială sub control.

Factorii de risc pentru HTA sunt divizați în două grupuri: factori de risc care nu pot fi modificați, cum ar fi vârsta, eriditatea, rasa și factori de risc modificabili care țin de comportament și de stilul de viață, inclusiv alimentația nesănătoasă, activitatea fizică insuficientă, consumul de tutun și alcool, obezitate.

Se estimează că circa 50% din totalul cazurilor de HTA sunt condiționate de alimentația nesănătoasă (inclusiv 30% sunt atribuite consumului crescut de sare, iar  20% sunt legate de insuficiența consumului de fructe și legume), inactivitatea fizică este responsabilă de aproximativ 20% din totalul cazurile de hipertensiune arterială, obezitatea (cauzată de excesul caloric alimentar și lipsa de activitate) este responsabilă de aproximativ 30% din cazurile de hipertensiune arterială, iar consumului excesiv de alcool i se atribuie 3% din totalul cazurilor de HTA.

Este important de menționat că hipertensiunea arterială deseori decurge fără simptome, fiind denumită și „asasinul tăcut”. Simptomele HTA apar de obicei atunci când tensiunea arterială atinge valori foarte ridicate, când se întâmplă să crească brusc, devenind astfel o urgență medicală

Printre simptomele sesizate se numără:  dureri de cap (cefalee), vedere încețoșată sau alte modificări ale vederii, greață, amețeli, hemoragii nazale, palpitații, respirație scurtă, etc.

Există câteva strategii importante, recomandate pentru a preveni HTA și a reduce consecințele acesteia, cum ar fi:

  • Setarea unui nivel mai înalt de screening pentru depistarea HTA la persoanele din grupul de risc prin promovarea măsurării de rutină a tensiunii arteriale la toate vizitele la medicul de familie.
  • Instruirea persoanelor pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale și sporirea nivelului de conștientizare pentru promovarea unui mod de viață sănătos. Tensiometrele recomandate în acest caz sunt cele digitale automate, cu manșetă pe braț, validate și testate clinic.
  • Crearea de programe comunitare privind autogestionarea bolilor cronice.
  • Promovarea unui mod de viață sănătos, ceea ce presupune menținerea unei greutăți corporale normale, reducerea consumului de sare, alimentația sănătoasă prin limitarea consumului de alcool, renunțarea la consumul de tutun, creșterea nivelului de implicare în activitatea fizică, etc.

Pentru stabilirea diagnosticului de HTA, măsurarea tensiunii arteriale o singură dată nu este suficientă. În acest caz se recomandă atât măsurarea repetată, cât şi monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale şi automonitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu.

Măsurarea corectă a tensiunii arteriale (Sfaturi pentru populație)

Tensiunea arterială se măsoară cu ajutorul unui tensiometru. Astfel, înainte de a aplica tensiometru pe braț:

  • Odihniți-vă 5 minute, înainte de a vă măsura tensiunea. Chiar și lucrul la birou generează creșterea tensiunii arteriale cu 5-6 coloana de mercur (mm Hg);
  • Nu consumați tutun și cafea timp de o oră înainte de măsurarea TA;
  • Nu măsurați tensiunea când simțiți nevoia imperioasă de a merge la WC. Vezica urinară plină poate duce la creșterea TA cu aproximativ 10 mm Hg;
  • Măsurați TA în poziție așezat cu spatele drept;
  • La folosirea unui tensiometru pentru încheietura mâinii , țineți manșeta la nivelul inimii. În cazul unui tensiometru pentru braț, manșeta se poziționează pe braț, mai sus de încheietura cotului
  • Nu vorbiți și nu vă mișcați în timpul măsurătorii. Vorbitul poate crește TA cu aproximativ 6-7 mm Hg;
  • Așteptați cel puțin un minut interval între 2 măsurători. În cazul în care există o diferență de 5 mm Hg sau mai mult între cele doua rezultate, faceți a 3-a măsurătoare;
  • Nu veți consuma în ziua măsurării un medicament care provoacă secreția de adrenalină (ex: epinefrina din decongestionantele nazale).

Măsurați-vă cu precizie tensiunea arterială, controlați-o și trăiți mai mult!

NB: Țintele naționale ale cadrului de monitorizare a BNT cu referire la hipertensiunea arterială, aprobate prin HG 129/2023 cu privire la aprobarea Programul național de prevenire și control a BNT prioritare pentru perioada 2023 – 2027 sunt următoarele:

  • Reducerea relativă cu 10% a prevalenţei hipertensiunii arteriale în rândul persoanelor de vârsta 18+;
  • Reducerea relativă cu 30% a consumului mediu de sare/sodiu în rândul persoanelor de vârsta 18+;
  • Zero creștere a nivelului de obezitate;
  • Acoperirea a 50% de persoane eligibile cu tratament medicamentos și consiliere pentru prevenirea atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale.

 

 

 

 

Alte știri vezi toate știrile
Blog vezi toate postările