Consumul de alcool este a treia cauză de boală și moarte prematură la nivel global, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și condiționează apariția a peste 200 de boli, printre care: tulburări neuropsihice, boli cardiovasculare, ciroza hepatică, anumite tipuri de cancer, accidente, traume etc. Mai mult, consumul de alcool este responsabil pentru 5,1% din povara globală a bolilor, măsurată în ani de viață și ajustați în funcție de dizabilități (DALY). Pe lângă consecințele asupra sănătății, consumul de alcool provoacă daune sociale și economice semnificative.

Riscurile pentru sănătate și viață asociate consumului de alcool sunt explicate anual pe 2 octombrie, de Ziua Națională fără alcool, chiar dacă în țara noastră organizăm acțiuni de promovare a ramurii vitivinicole. Republica Moldova se află în topul țârilor cu cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor în lume, deși în ultimii ani se atestă o diminuare a acestuia: de la 19,4 litri de alcool pur pe cap de locuitor în a.2016, la 12,9 litri în a.2019 (Observatorului Global al Sănătății al OMS (https://www.who.int/data/gho/), totuși nivelul de consum rămâne a fi încă destul de înalt.

Datele preliminare ale Studiului recent privind prevalența factorilor de risc ai bolilor netransmisibile (STEPS, 2021) rată că șase din zece moldoveni sunt consumatori actuali de alcool, iar bărbații în toate grupele de vârstă consumă mai mult ca femeile.

Au fost identificate o varietate de factori individuali și sociali, care influențează nivelul și modelul de consum al alcoolului. Factorii sociali includ: nivelul de dezvoltare economică,  cultura, normele sociale, disponibilitatea alcoolului, implementarea politicilor de reducere a riscului consumului de alcool etc. Factorii individuali includ: vârsta, sexul, circumstanțele familiale și statutul socio-economic, nivelul de educație. Deși nu există un singur factor de risc dominant, cu cât o persoană are mai multe vulnerabilități, cu atât este mai probabil ca să dezvolte probleme legate de consumul nociv de alcool.

La nivel global, circa 3 milioane de decese anual sunt atribuite consumului de alcool, ceea ce reprezintă 5,3% din totalul deceselor înregistrate. Consumul nociv de alcool este responsabil pentru 7,1% din povara globală a bolii pentru bărbați și 2,2% pentru femei. Alcoolul este principalul factor de risc pentru mortalitatea prematură și invaliditatea în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani, reprezentând 10% din totalul deceselor în această grupă de vârstă.

În regiunea europeană a OMS se consumă cea mai mare cantitate de alcool și ca rezultat, anual sunt înregistrate aproape 1 milion de decese. Totodată, în Europa, 58 milioane de oameni sunt considerați mari consumatori de alcool, 23 de milioane fiind dependenți de alcool (5,4% din bărbații de 18-64 ani și 1,5% din femeile de aceiași vârstă).

Nu există o cantitate sigură a consumului de alcool – este mesajul OMS

Impactul dăunător al alcoolului începe chiar din perioada prenatală și durează pe parcursul întregii vieți. Alcoolul în timpul sarcinii este asociat cu un risc sporit de avort spontan, naștere prematură, sindromul morții subite a sugarului, precum și dezvoltarea malformațiilor din spectrul tulburărilor alcoolice fetale (STAF).

Consecințele consumului de alcool sunt 100% prevenibile!

O parte semnificativă din povara bolilor legate de alcool rezultă în urma traumelor neintenționate și intenționate, inclusiv accidentelor rutiere, violenței și sinuciderilor. Leziunile fatale legate de alcool tind să apară în  grupele de vârstă relativ tinere (18 – 35 ani). În plus, alcoolul este responsabil pentru fiecare al 4-lea deces la vârsta de 20-24 de ani, afectând atât tendințele demografice, cât și bunăstarea economică a societății.

Pentru a reduce consecințe dezastruoase, condiționate de consumul de alcool, trebuie să se implementeze strategii care s-au dovedit a fi eficiente și rentabile la nivel global, inclusiv:

• reglementarea comercializării băuturilor alcoolice (în special pentru persoanele tinere);
• reglementarea și restricționarea disponibilității alcoolului;
• reducerea cererii prin mecanisme de impozitare și stabilire a prețurilor;
• achiziționarea de la populație a unei cantități mai mari de struguri,
• creșterea gradului de conștientizare a problemelor de sănătate publică cauzate de consumul dăunător de alcool și asigurarea sprijinului pentru politici eficiente privind alcoolul;
• oferirea unui tratament accesibil pentru persoanele cu tulburări de consum de alcool;
• implementarea programelor de screening și intervenții scurte pentru consumul nociv de alcool în serviciile de sănătate.

Atingerea țintelor incluse în Agenda 2030 a ODD privind reducerea cu 30% a consumului nociv de alcool necesită o guvernare globală eficientă și implicarea adecvată a tuturor părților interesate.

Doar acționând împreună putem reduce efectele negative ale alcoolului asupra sănătății și a societății.

Natalia Silitrari

Șefa direcției promovarea sănătății în cadrul  Agenției Naționale pentru Sănătate Publică,

tel de serviciu: 022 574 683