În ultimii ani, sedentarismul a devenit o problemă globală. Acesta afectează, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), între 60 și 85% din întreaga poulație a Globului.

OMS estimează că aproximativ trei milioane de oameni mor anual la nivel global din cauza lipsei cronice de mișcare. În același timp, autoritatea internațională  atrage atenția că sedentarismul ocupă locul patru în topul factorilor de risc de deces la nivel mondial.

Boli cauzate de insuficiența de mișcare

Lista afecțiunilor puse pe seama inactivității fizice este lungă și include pe lângă obezitate multe boli grave de natură cronică sau chiar malignă.

Printre acestea se numără diabetul zaharat de tip II, bolile cardiovasculare, osteoporoza, precum și diferite tipuri de cancer: de sân, colon, prostată, endometriu, cancerul de vezică urinară, pancreatic și melanomul. Drept urmare, speranța de viață a persoanei scade dramatic.

Mai mult de atât, activitatea fizică redusă este asociată și cu riscul de a dezvolta depresie și insomnie. Progresul tehnologic, exprimat în tranziția pe scară largă de la munca fizică la cea automatizată, generează o scădere a activității fizice a populației din întreaga lume. Mulți oameni lucrează acum intelectual, ceea ce înseamnă că sunt legați de scaun și de calculator toată ziua. Dacă singurele drumuri pe care le faceți sunt de acasă până la cel mai apropiat magazin ori până la serviciu, cu mijloacele de transport, cu siguranță sunteți sedentar.

Semne ale unui mod de viață sedentar

Un mod de viață sedentar este considerat a fi o astfel de rutină zilnică, în care activității fizice i se acordă mai puțin de jumătate de oră. Oamenii pot fi foarte convingători atunci când găsesc scuze pentru a nu face mișcare. De cele mai multe ori pretextele sunt: programul încărcat, lipsa energiei, kilogramele în plus ori diverse afecțiuni care fac din mișcarea zilnică un chin.

În realitate, însă, comoditatea este cea care ne împiedică înainte de toate să fim activi, pentru că întotdeauna este mai confortabil să dormi o oră în plus, să vezi un film sau să citești o carte decât să faci mișcare.

Dacă sunteți de acord cu majoritatea dintre afirmațiile de mai jos, înseamnă că sedentarismul vă afectează negativ sănătatea:

– la locul de muncă petreceți 6-7 sau mai multe ore pe zi în poziția șezând;

– în timpul zilei de lucru luați pauze rar sau deloc;

– nu preferați să mergeți;

– ajungeți la serviciu și la domiciliu folosind un vehicul;

– între lift și scări, alegerea va fi liftul;

– aveți cu zece kilograme și mai mult peste limita normală;

– petreci aproape 80% din timp stând în fața televizorului sau a calculatorului;

– nu faceți zilnic o plimbare de cel putin 60 de minute sau alte forme de mișcare în natură;

– nu faceți zilnic cel putin 15 minute de exercitii fizice (flotări, genuflexiuni);

– nu sunteți capabil să alergați un kilometru cu ușurință.

– vă odihniți pasiv: televizor, telefon ș.a.;

– nu aveț dorință să faceți mișcare.

Un stil de viață sedentar doar la prima vedere pare a fi o problemă frivolă. Dacă nu găsiți timp pentru mersul pe jos, jogging și antrenament sportiv, speranța de viață poate fi redusă semnificativ: cu 10, 15 sau 20 de ani.

Riscurile unui mod de viață sedentar

Deci, care este pericolul unui mod de viață sedentar?

În primul rând, inactivitatea fizică duce la dereglarea sistemului cardiovascular. Mușchiul inimii suferă foarte mult, pe măsură ce se obișnuiește cu sarcinile slabe. Din acest motiv vasele sangvine își pierd tonusul, organele interne primesc mai puțin oxigen, iar în momentul unui efort fizic brusc organismul suportă un stres sever.

O altă problemă gravă cauzată de un mod de viață sedentar sunt venele varicoase. Mușchii piciorului care comprimă venele în timpul mersului sau alergării active, se atrofiază treptat din cauza unei sarcini slabe. Din acest motiv, venele își pierd tonusul și sângele stagnează în ele, ăsta fiind un motiv serios pentru dezvoltarea cheagurilor de sânge. Edemul și durerea sunt agravate de tromboză și fără un tratament adecvat pot duce la probleme de sănătate foarte grave.

Un mare pericol, asociat în primul rând cu activitatea fizică scăzută, îl reprezintă tulburările de funcționare a sistemului musculo-scheletic. Poziția șezând a corpului, neprevăzută de natură, dar inerentă omului modern, determină curbura coloanei vertebrale de la forma S (inventată de evoluție pentru a suporta efort fizic serios) la forma C. Din această cauză, sarcina asupra coloanei vertebrale crește semnificativ, circulația sângelui este perturbată iar discurile intervertebrale își pierd funcționalitatea. În cele din urmă, apar herniile intervertebrale. Angajații care petrec mult timp la computer sunt mai predispuși decât alții să sufere de osteocondroză cervicală și lombară. Acest lucru implică o dereglare a circulației sângelui și un aport insuficient de oxigen către creier. Drept urmare, apar dureri de cap severe, migrene,  apatie constantă și o senzație de oboseală cronică.

Excesul de greutate este una dintre manifestările vizibile ale modului de viață sedentar. Obezitatea duce la hipertensiune arterială, patologii articulare, diabet zaharat de tip 2, cancer și multe alte boli extrem de periculoase.

Intestinele împreună cu sistemul genito-urinar suferă și ele de la șezutul constant: sângele și limfa stagnează în regiunea pelviană, peristaltica intestinală este perturbată provocând constipații și hemoroizi. La bărbați apar încălcări ale funcției de reproducere și impotență. La femei, din același motiv, se dezvoltă boli ale sistemului reproducător, ciclul menstrual este dereglat și apar senzații dureroase neplăcute. Pericolul sedentarismului constă în faptul că consecințele negative nu apar imediat, ci abia după un an sau doi.

Consecințele modului sedentar de viață

Dacă nu acordați atenție cuvenită acestei probleme, în curând vor începe să apară următoarele consecințe ale inactivității fizice:

– slăbiciune musculară – atrofie;

– stări depresive de limită sau depresie avansată;

– insomnii;

– osteoporoză, osteoartrită, osteocondroză;

– boli ale sistemului cardiovascular;

– obezitate.

Prevenirea sedentarismului

Activitatea fizică regulată și antrenamentul nu numai că mențin corpul în formă bună, dar ajută și la eliminarea stresului acumulat. Din cele mai vechi timpuri prima reacție a omului la stres (pericol de a deveni pradă) a fost activitatea fizică (fuga). Astăzi echilibrul în organism se realizează în același mod: după stres este necesar antrenamentul. Activitate fizică înseamnă alergare, exerciții fizice sau înot. Pentru beneficiul corpului e important să fie antrenate toate grupele de mușchi. Un antrenament complet va avea un efect pozitiv asupra condiției fizice a unei persoane.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, un adult trebuie să facă cel puțin 150 minute de activitate fizică moderată sau 75 minute de activitate fizică intensă în fiecare săptămână.

Intensitatea moderată include: treburile casnice, grădinărit, dans, mersul într-un ritm rapid.

Intensitate mare: alergare, aerobic, înot rapid, ciclism de mare viteză, alpinism. Dublarea sarcinii minime duce la o îmbunătățire a stării corpului și o creștere a rezistenței.

Păstrând raportul „stres = activitate fizică”, vă veți simți mereu confortabil și încrezător.

Pentru a scăpa de sedentarism e necesar să renunțăm la obiceiurile dăunătoare și să începem cu pași mici:

– mersul pe jos poate deveni mai alert;

– urcarea scărilor în detrimentul liftului;

– plimbări cu bicicleta în natură;

– înotul poate fi un bun mod de a ne readapta corpul la mișcare;

– efectuarea exerciţiilor fizice împreună cu familia crește motivaţia;

– optați pentru activităţi care să fie plăcute;

– reduceți aplicațiile inutile de pe smartphon care distrag atenția;

– limitați timpul petrecut în fața ecranului;

– luați pauze regulate la serviciu;

– mâncați fără a vă distrage atenția;

– luați-vă un animal de companie;

– nu folosiți dispozitive electronice în camerele în care vă relaxați (de exemplu în dormitor);

– utilizați comunicarea electronică, dar nu uitați de interacțiunea reală cu oamenii.

Concluzii

• Mișcarea regulată te face mai deștept: sportul îmbunătățește memoria, capacitatea de concentrare și abilitatea de a studia. Acest lucru se datorează unei proteine speciale cu care se încarcă celulele în momentul efortului fizic.
• Sportul întărește imunitatea: activitatea fizică mărește capacitatea de apărare a organismului în general, provocând vasodilatare și respectiv o mai bună oxigenare la nivel celular.

Prin activitate fizică regulată inima și plămânii devin mai protejați de boli, iar tranzitul intestinal se reglează.

• Sportul te face mai fericit: endorfinele secretate în timpul activității sportive mențin buna dispoziție, ajută la un somn mai bun.

Prin urmare, o persoană care acordă suficientă atenție activității fizice devine mai organizată și mai de succes. Ești activ, ești mai eficient!