Un creier sănătos nu înseamnă doar absența uitării, ci păstrarea cât mai îndelungată a capacității de a gândi, învăța, comunica, decide și rămâne conectat la ceilalți.
Pe măsură ce populația îmbătrânește, sănătatea cognitivă devine o problemă tot mai importantă de sănătate publică. Îmbătrânirea normală presupune anumite modificări ale creierului. Viteza de procesare a informațiilor poate scădea, memoria de lucru poate deveni mai puțin eficientă, iar învățarea unor informații complet noi poate necesita mai mult timp. Aceste schimbări nu sunt însă echivalente cu demența. Semnele care trebuie să atragă atenția sunt cele care devin persistente și interferează cu viața de zi cu zi: uitarea conversațiilor recente, repetarea frecventă a acelorași întrebări, dificultăți în gestionarea banilor sau a medicamentelor, dezorientare în locuri cunoscute, probleme importante de limbaj sau schimbări neobișnuite de comportament. Important este să nu punem automat aceste manifestări pe seama vârstei. Uneori, problemele de memorie pot avea cauze tratabile, iar identificarea lor precoce este esențială.
Demența reprezintă una dintre provocările majore asociate îmbătrânirii populației. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, în 2021 aproximativ 57 de milioane de persoane trăiau cu demență la nivel mondial, iar anual apar aproape 10 milioane de cazuri noi. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și poate reprezenta aproximativ 60–70% dintre cazuri.
Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, în care se produc modificări complexe ale creierului. Vârsta reprezintă cel mai important factor de risc, însă nu este singurul. Genetica, istoricul familial, sănătatea cardiovasculară, hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea, fumatul, sedentarismul, pierderea auzului sau vederii, traumatismele craniene, somnul insuficient, depresia, izolarea socială și poluarea atmosferică se numără printre factorii asociați cu riscul de declin cognitiv și demență. OMS estimează că pânăla 45% din riscul de demență ar putea fi prevenit sau întârziat prin abordarea factorilor modificabili (este o estimare la nivel populațional și nu înseamnă că fiecare caz poate fi prevenit):
1. Mișcarea – una dintre cele mai simple investiții în sănătatea creierului
Activitatea fizică nu este importantă doar pentru mușchi și inimă. Ea contribuie la sănătatea vasculară și metabolică, la menținerea mobilității și la starea psihică. Mersul alert, înotul, ciclismul, dansul, gimnastica, grădinăritul sau exercițiile adaptate vârstei pot deveni parte din rutina zilnică. Pentru o persoană sedentară, nu este necesară schimbarea bruscă a stilului de viață. Chiar și creșterea treptată a activității fizice reprezintă un pas important.
2. Ce este bun pentru inimă este important și pentru creier
Hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul crescut, obezitatea și bolile cardiovasculare pot afecta vasele de sânge și, implicit, sănătatea cerebrală. De aceea, controlul tensiunii arteriale, al glicemiei și al profilului lipidic nu trebuie privit doar ca prevenție cardiovasculară, este și prevenție neurologică, investiție indirectă și în sănătatea creierului.
3. Alimentația: nu există un „aliment-minune” pentru memorie
Niciun aliment și niciun supliment nu poate garanta prevenirea bolii Alzheimer sau a demenței. În schimb, alimentația generală echilibrată, cu multe legume și fructe, cereale integrale, leguminoase, pește, nuci și semințe și cu un consum redus de alimente ultraprocesate, zahăr, sare și grăsimi saturate contribuie la sănătatea cardiovasculară și metabolică. Modelul alimentar de tip mediteranean este una dintre abordările studiate în relație cu sănătatea cognitivă.
4. Somnul – perioada în care creierul se „reorganizează”
Somnul nu este timp pierdut. În timpul somnului, creierul desfășoară procese importante pentru memorie, învățare și menținerea funcționării normale. Somnul insuficient sau de slabă calitate, mai ales atunci când problema este persistentă, poate fi asociat cu probleme de atenție, dispoziție și performanță cognitivă. Sforăitul puternic, pauzele de respirație observate în timpul somnului, somnolența excesivă în timpul zilei sau trezirile repetate merită discutate cu medicul, deoarece pot indica tulburări de somn care necesită evaluare.
5. Creierul are nevoie de activitate
Cititul, învățarea unei limbi străine, muzica, jocurile intelectuale, rezolvarea de probleme, scrisul, activitățile creative sau învățarea unei abilități noi reprezintă modalități de stimulare cognitivă.Important este ca activitatea să fie variată și suficient de provocatoare, să rămânem curioși și activi intelectual.OMS include stimularea și antrenamentul cognitiv printre intervențiile care pot fi utilizate în strategiile de reducere a riscului de declin cognitiv.
6. Relațiile interpersonale sunt parte din sănătate
Un creier sănătos nu înseamnă doar memorie bună și rezultate bune la teste cognitive, înseamnă și capacitatea de a rămâne conectat cu ceilalți. Familia, prietenii, colegii, vecinii, activitățile comunitare, voluntariatul și grupurile sociale pot oferi stimulare emoțională și cognitivă și pot contribui la starea generală de bine. Izolarea socială și singurătatea reprezintă probleme importante de sănătate publică, relațiile sociale de calitate sunt esențiale pentru sănătatea fizică și mintală și pentru bunăstare.
7. Auzul și vederea nu trebuie neglijate
Scăderea auzului poate face conversațiile dificile și poate determina unele persoane să evite întâlnirile sociale. De aceea, evaluarea auzului și folosirea protezelor auditive atunci când sunt indicate fac parte din măsurile recomandate în abordarea riscului cognitiv. La fel de importantă este corectarea problemelor oftalmologice.
8. Fumatul și alcoolul: două riscuri care pot fi reduse
Fumatul afectează vasele de sânge și este asociat cu numeroase boli cronice, inclusiv cu un risc mai mare de declin cognitiv. Renunțarea la fumat este benefică indiferent de vârstă. La fel și reducerea consumului excesiv de alcool este importantă pentru sănătatea creierului și pentru sănătatea generală.
9. Traume
Traumatismele craniene pot avea consecințe asupra funcției cerebrale. Centura de siguranță în automobil, casca atunci când este necesară, măsurile de prevenire a căderilor și practicarea responsabilă a activităților sportive sunt măsuri simple, dar sigure. La persoanele vârstnice, prevenirea căderilor devine deosebit de importantă, deoarece fracturile și traumatismele pot avea consecințe serioase asupra independenței și calității vieții.
10. Mediu
Sănătatea creierului este influențată și de mediul înconjurător. Poluarea atmosferică este recunoscută în prezent ca unul dintre factorii care pot contribui la riscul de demență. Reducerea expunerii la aer poluat, susținerea transportului și a spațiilor urbane mai sănătoase și politicile de mediu devin astfel și măsuri de protecție a sănătății creierului.
Nu există o pastilă care să ne garanteze un creier sănătos până la sfârșitul vieții, există însă un ansamblu de măsuri care, împreună, pot contribui la menținerea sănătății cognitive: mișcare, alimentație echilibrată, somn de calitate, controlul bolilor cronice, renunțarea la fumat, consum redus de alcool, protejarea auzului și vederii, stimulare intelectuală și relații sociale de calitate.
Ceea ce facem astăzi pentru sănătatea inimii, a vaselor, a corpului și a relațiilor noastre, poate contribui și la sănătatea creierului de mâine.
- Medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
- site: www.prosanatate.md
- e-mail: lilia.plamadeala@ansp.gov.md
- tel: 022574573, 060167771
