Alimentația este una din necesitățile de bază ale omului. Cu toate astea, în secolul nostru, milioane de oameni nu își pot permite o dietă sănătoasă, alimentația prezentând un risc înalt de insecuritate, malnutriție și chiar foame.
Deși se produc tonaje suficiente de mâncare pentru a acoperi nevoile întregii lumi, în majoritatea lor, alimentele nu au micronutrienții si vitaminele necesare pentru sănătate, dincolo de faptul că produsele alimentare sunt distribuite inechitabil și adesea aruncate la gunoi, risipite.
Rezultatele unor studii recente publicate în revista medicală „The Lancet” spun că deficitul de micronutrienți este o problemă cu mult mai mare decât se crede.
La nivel global, fiecare al doilea copil de vârstă preșcolară și două din trei femei de vârstă reproductivă suferă de cel puțin un deficit de micronutrienți.[1]
Alimentația este una din necesitățile de bază ale omului. Cu toate astea, în secolul nostru, milioane de oameni nu își pot permite o dietă sănătoasă, alimentația prezentând un risc înalt de insecuritate, malnutriție și chiar foame. Amploarea și severitatea pandemiei COVID-19, războiul din Ucraina și conflictele militare din lume, schimbările climatice au complicat și mai mult situația. Ultimele estimări arată că recesiunea economică curentă va intensifica insecuritatea alimentară, ceea ce poate duce la diminuarea statutului nutrițional al familiilor din întreaga lume.
În aceste condiții problemele principale sunt disponibilitatea și accesul la produsele alimentare nutritive. Lanțurile de producere si aprovizionare cu alimente sunt dereglate, iar prețurile sunt în creștere constantă.
Astfel, la nivel mondial, am ajuns să numărăm mai bine de 80% din populație ca și persoane extrem de sărace, care trăiesc în zonele rurale. Este incredibil, oamenii în sărăcie extremă trăiesc exact în zonele agrare și în cele care dispun de resursele naturale ce ar trebui să le asigure alimentația. Paradoxal, dar alimentele pentru ei nu sunt în cantități suficiente și nici de calitatea care să le asigure o alimentație sănătoasă pe parcursul întregului an.
Un alt paradox, în secolul nostru, al informațiilor, nivelul de cunoștințe cu privire la alimentație al copiilor de diferite vârste, dar și al femeilor gravide și al celor care alăptează este încă o problemă globală.
Ce se întâmplă în Republica Moldova?
Pe parcursul ultimilor două decenii, în Republica Moldova, securitatea alimentară s-a îmbunătățit vădit. Indicatorii de producție a alimentelor au fost tot mai mari comparativ cu mediile globale sau cele de grup socio-economic[1] [2], iar rata sărăciei absolute în perioada pre-pandemică era în descreștere.
Acum, creșterea prețurilor cauzată de pandemia COVID-19 are efecte vădit negative, iar studiile arată că, din ce în ce mai des partea cea mai mare a veniturilor cetățenilor este utilizată pentru cumpărarea produselor alimentare.[3]
Chiar dacă la nivel național, a fost introdusă consilierea nutrițională pentru îngrijitorii și a fost asigurată furnizarea de suplimente, iar ratele retardului de dezvoltare (statură joasă) sunt încă joase, sub 5% la copii mai mici de 5 ani, totuși deficiența de micronutrimenți rămâne încă răspândită.
Estimările recente arată că la noi, prevalența anemiei, cauzate preponderent de deficiența de fier în alimentație este ridicată, atât la copiii mici (26%), cât și la femeile de vârsta reproductivă (27%). În consecință, Republica Moldova riscă să nu atingă ținta de reducere a anemiei cu 50% până în anul 2025 (ținta fiind de o prevalență de doar 13% la femeile de vârstă reproductivă).[4]
Provocări și oportunități
O provocare majoră este că unele servicii medicale pentru copii și sesiuni de consiliere nutrițională sunt prestate sub nivelul standardelor elaborate de Ministerul Sănătății. Datele recente din evaluările unităților medicale din țară indică rate scăzute de prescripție și utilizare corectă a suplementelor.
Aproape la o treime dintre femeile gravide (28,7%) li s-au prescris doze de preparat de fier inadecvat.[1] Doar 1/3 dintre copii cu vârsta mai mică de 5 ani sunt alimentați conform standardelor minime aprobate de către Ministerul Sănătății în baza recomandărilor OMS[2] și tot mai mulți copii din zonele rurale suferă de anemie (42,7%). În același timp, de la an la an, sunt risipite tot mai des produsele alimentare. Cea mai mare parte a alimentelor sunt risipite la etapa de producere-comercializare, mai puțin la cea de consum.[3]
Reieșind din situația locală și studiile globale, rezultă necesitatea de acordare a atenției sporite asigurării securității alimentare pentru întreaga populație și în special, grupurilor vulnerabile din care fac parte copiii mici, persoanele în etate, adolescenții, femeile gravide și cele care alăptează.
Ziua mondială a alimentației este sărbătorită la 16 octombrie, în fiecare an și este o oportunitate de a analiza modul în care ne alimentăm și cât de eficient utilizăm produsele alimentare. Această zi este pentru fiecare din noi în calitate de om și cetățean al țării și al Terrei la care resursele nu sunt nelimitate.
Decizia de a marca Ziua mondială a alimentației la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), care s-a desfășurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979. Data de 16 octombrie reprezintă ziua înființării FAO, în 1945, la Quebec (www.fao.org). Adunarea Generală a ONU a ratificat această decizie la 5 decembrie 1980 şi a cerut guvernelor şi organizațiilor internaționale, naționale şi locale să celebreze în fiecare an Ziua mondială a alimentației, care a fost marcată pentru prima dată în 1981.
Pentru sfaturi cu privire la alimentația corectă a copiilor mici și a femeilor pe perioada sarcinii, vă recomandăm să consultați Carnetul de Dezvoltare a Copilului, primit la nașterea copilului în maternitate sau în cabinetul medicului de familie.
Mai multe sfaturi privind prevenirea risipei alimentare vedeți aici.[4]
Autor: Lilia ȚURCAN, coordonatoare națională în cadrul Rețelei Globale de Iod (IGN)
[1] Stevens, Gretchen AAddo, O Yaw et al. Micronutrient deficiencies among preschool-aged children and women of reproductive age worldwide: a pooled analysis of individual-level data from population-representative surveys.The Lancet Global Health, Volume 10, Issue 11, e1590 – e1599
[2] La https://idea.usaid.gov/cd/moldova/hunger-and-food-security#tab-food-production
[3] Pila, Mihaela & Stanciu, Silvius. (2019). Comparative Aspects of Food Security in the Republic Of Moldova and Romania
[4] Rojco, A. Ce venituri pot asigura un trai decent în Republica Moldova?
[5] Mai multe date la Global Nutrition Targets Tracking Tool. Moldova country page https://extranet.who.int/nhdtargets/en/Anaemia ( in engleza)
[6] MS al RM. Studiul de evaluare a funcţionării standardelor de supraveghere a copiilor de 0-18 ani în condiţii de ambulator în RM şi de evaluare a cunoştinţelor asistentelor medicilor de familie şi abilităţilor parentale. 2017
[7] Studiul de indicatori multipli in cuiburi: MICS Moldova. 2012. MS al RM si UNICEF. La https://www.unicef.org/moldova/rapoarte/studiul-de-indicatori-multipli-%C3%AEn-cuiburi-mics
[8] https://stiri.md/article/economic/fao-moldova-are-nevoie-de-politici-pentru-a-diminua-risipa-alimentara
[9] Afla mai multe la https://lex21.md/archives/3936
Comunicatoare în sănătate, la proiectul moldo-elvețian „Viață Sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”
site: www.viatasan.md
e-mail: lilia.onea@viatasan.md
tel: 078999208
