Dragi participanți și facilitatori la „Atelierele de instruire ale echipelor teritoriale privind elaborarea planurilor de acțiuni pentru prevenirea și controlului bolilor netransmisibile în baza profilului de sănătate” vă prezentăm o serie de interviuri realizate cu trainerii pe care i-ați cunoscut în timpul celor șase zile de lucru asupra drafturilor de Planuri teritoriale.

Sperăm că interviurile cu experții internaționali din cadrul Institutului Tropical și de Sănătate Publică din Elveția (Swiss TPH), Axel Hoffmann, director adjunct, departamentul educație și instruire, Bernadette Peterhans, șefa unității de Instruire profesională, educație și instruire și Adela Berisa, specialistă, departamentul educație și instruire vă vor motiva să continuați cu spor activitățile inițiate.

INTERVIU cu Axel Hoffmann, director adjunct, departamentul educație și instruire Swiss TPH.

Care este impresia după un maraton de 6 zile de Ateliere după perioada grea de pandemie?

Axel Hoffmann: Știi, a fost o istorie lungă până am ajuns aici. La sfârșitul lui aprilie nu mi s-a permis să vin din considerente de securitate. Până pe 25 aprilie Republica Moldova era în lista țărilor cu risc înalt de contractare a virusului pandemic de COVID-19, respectiv trebuia permanent să discutăm foarte deschis cu directoarea de proiect din Basel și cu lidera de proiect de la Chișinău timpul pentru furnizarea Atelierelor. Într-un final, suntem aici și suntem bucuroși că am avut această oportunitate de a veni în Republica Moldova ca să furnizăm atelierele față în față cu participanții.

Acest gen de activitate întotdeauna a fost intensă (nota redacțională: experții elvețieni au mai furnizat în anii 2018 și 2019 astfel de ateliere în cadrul activităților Proiectului moldo-elvețian „Viață Sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”). Dacă în anii 2018 și 2019 lucram fără zile libere, în acest an am lucrat sâmbătă, dar am avut o duminică liberă. Așa că, maratonul a avut o mică pauză.

Cu privire la rezultate și la proiectele pe care ei le-au elaborat echipele multidisciplinare – desigur, ele nu sunt perfecte, și echipele trebuie consiliate în continuare. Cel mai important lucru obținut este că grupurile au fost unite și participanții au înțeles interdependența între activitățile sectoarelor pe care le reprezintă pentru rezolvarea subiectului propus. Acest lucru cred că i-a făcut să lucreze împreună. Cât mă privește, eu sunt bucuros, fericit și satisfăcut de munca făcută la această etapă.

Vedeți vreo diferență dintre atelierele din anii 2018, 2019 și cele din 2021?

Axel Hoffmann: Da. În anul 2019 am avut grupuri care avuseseră parte de instruire în anul 2018, când erau 7 zile de instruire în total, dintre care 4 zile erau dedicate pentru instruirea privind cadrul logic al proiectelor. Respectiv, în anul 2019, participanții deja au aplicat cadrul logic pentru dezvoltarea proiectului.

Anul asta este mult mai intens, doar 3 zile pentru tot. În schimb, trebuie să subliniez, ei au avut parte de facilitatori. Datorată facilitatorilor din grupuri, totul a derulat foarte bine. Ajutorul facilitatorilor pe parcursul atelierului a contat extrem de mult pentru rezultatele obținute. Pentru asta le mulțumesc mult!

Este vreo diferență de elaborare a proiectelor pentru prevenirea BNT și alte proiecte în alte domenii?

Axel Hoffmann: Da este. Dacă ne ocupăm de prevenirea și controlul BNT avem nevoie de mai puține investiții financiare, in contrast cu proiectele directe in sănătate care adesea presupun procurări de echipamente, și costurile se ridică la sute de mii de euro.

Văd o mare șansă pentru dezvoltarea proiectelor de prevenirea și controlul BNT pentru că implică participarea mai multor actori, părți interesate care pot acționa în mod conjugat și pot asigura sustenabilitatea. Asta și îmi place în acest gen de proiecte.

Pe de altă parte este și dificil, pentru că în prevenirea și controlul BNT uneori trebuie să convingem populația-țintă că are o problemă. În timp ce într-o secție spitalicească noi avem treabă cu pacienți, membri ai populației-țintă știu deja că au o problemă de sănătate care trebuie rezolvată.

În prevenirea și controlul BNT e nevoie de noi abordări, noi idei, aplicabile la nivel local pentru întreaga populație.

Dar chiar și așa, în ambele cazuri, autoritățile cunosc și au subliniat asta în timpul atelierelor, că întotdeauna trebuise implicate comunitățile locale. Și eu știu că Proiectul „Viață Sănătoasă” a implicat din start comunitățile locale.

Comparativ cu anul 2018, autoritățile înțeleg mai bine ce înseamnă prevenirea, controlul BNT și promovarea sănătății?

Axel Hoffmann: În mod sigur participanții percep și înțeleg mai adânc aceste concepte. Comparativ cu anii precedați în care în proiecte erau abordate mai mult teme medicale, în acest an, participanții au avut propuneri mai complexe asupra subiectului de sănătate. Și asta se datorează faptului că au fost formate grupuri intersectoriale. Acum participanții vorbesc într-un limbaj comun și asta este tare îmbucurător.

Legat de pandemia de COVID-19 , poate ai un mesaj special pentru participanți.

Axel Hoffmann: Să continue comunicarea, să extindă cooperarea cu alte sectoare și să caute să fie mult mai incluzivi. Să includă specialiști din cât mai multe domenii, mai ales din educație, pentru că sănătatea se educă.

Ce este cel mai important pentru ca proiectele de prevenire și control al BNT și de promovare a sănătății să fie durabile în teritorii?

Axel Hoffmann: Sunt trei lucruri importante. În primul rând, autoritățile locale au nevoie de susținere și motivare. Un simplu „Mulțumesc!” din partea autorităților centrale pentru lucrul făcut, adesea poate fi suficient pentru ca să continui această activitate, poate cea mai importantă pentru populația din teritoriu. Pentru că ce este mai important ca sănătatea?! În al doilea rând, e nevoie ca instituțiile specializate centrale să țină permanent în vizor aceste proiecte și activitatea echipelor intersectoriale, să le monitorizeze și evalueze. În al treilea rând, toți vorbesc despre durabilitate/sustenabilitate, care presupune și asistență financiară, fără de care lucrurile nu se vor mișca ca și în cazul unei mașini fără combustibil. Sustenabilitatea financiară poate fi asigurată și la nivel de raion, în caz că acest lucru este fezabil din punct de vedere politic, al procesului decizional. Vreau să cred că echipele vor avea putere cel puțin încă un an după implementarea de jumătate de an a proiectelor cu suportul Proiectului „Viață Sănătoasă: reducerea poveri bolilor netransmisibile” să le dezvolte și continue.

Vă mulțumim foarte mult pentru interviu, pentru faptul că ați acceptat provocările acestui an legate de pandemia de COVID-19 și ați venit la noi. Pentru schimbul de informații, viziuni, percepții și pentru dorința nesecată de a construi relații cu oamenii!

Sunteți a doua oară în Republica Moldova și furnizați a doua oară Atelierul de instruire pentru realizarea Planurilor teritoriale de prevenire a #BNT. Cum vedeți în acest an participanții la Atelier?

Bernadette Peterhans: Nu este o întrebare ușoară. Cred că în acest an am reușit mult mai bine să cunosc Moldova. Este mai ușor pentru mine acum să înțeleg cum se activează la nivel de administrație publică locală, asta mi-a permis să vin cu idei în timpul atelierelor de a sprijini participanții în procesele de elaborare a proiectelor.

De asemenea, în acest an observ că lumea este entuziasmată să se reîntâlnească în grupuri fizice datorită situației legate de COVID-19 și asta este diferit față de anii precedenți, la sigur.

Mie îmi place mult activitatea mea. Eu mă implic acolo unde este nevoie, preiau procesul așa cum este el și îl duc la bun sfârșit împreună cu participanții. Să sprijinim procesele și să reacționăm prompt când e nevoie este un punct forte al echipei noastre.

Cum apreciați colaborarea în interiorul echipelor intersectoriale? Cum credeți, i-a unit subiectul sănătății publice, ori nu?

Bernadette Peterhans: Ceea ce am văzut este că fiecare s-a implicat. Nimeni nu s-a separat, toți au lucrat în comun, au discutat, pentru a elabora proiectul. Când erau sub presiunea timpului fiecare a contribuit reușind echipa să facă față situației. Am văzut că participanții erau foarte interesați de a îndeplini în mod corect sarcina, dar asta nu e tot. Urmează etapele de definitivare și apoi de implementare. Aici va fi nevoie de capacități de a dirija și partaja responsabilitățile între specialiștii din raion.

La ateliere au fost grupuri mici pe care le-am urmărit, va fi interesant sa urmărim gestionarea planurilor la nivel de raion.

Ce le-ați ura acestor echipe?

Bernadette Peterhans: Le urez ca ei să aibă sorți de izbândă în ceea ce fac și aceasta să fie spre beneficul oamenilor. De asemenea, să țină cont de cele mai vulnerabile grupuri de populație la definitivarea planurilor teritoriale. Le urez să aibă tot succesul dorit. Din ceea ce văd, cred că așa și va fi!

Mulțumim mult pentru pentru dedicație!

Interviu cu Adela Berisa-Fazlagic, specialistă, departamentul educație și instruire, Swiss TPH (Institutul Tropical și de Sănătate Publică al Elveției).

Temperament balcanic. Flacără și căldură a emanat Adela în toate zilele atelierelor. Abundență de idei, deschidere maximă în comunicare. Nu ne vorbea încă limba, dar se implica cu inima și înțelegea tot ce ne doare și ce ne bucură. Am vorbit cu ea pe picior egal, ca între surori. De asta a cam durat.  Citiți tot. La urmă e concluzia.

21 mai 2021. Înainte de plecare, după cinci zile jumătate de lucru intens la draftarea proiectelor. Adela, știu puține despre tine. Știu că ești facilitatoare la aceste Ateliere și expertă internațională în scrierea proiectelor, iar țara ta este Bosnia și Herțegovina. Te rog să te prezinți.

Adela Berisa-Fazlagic: De fapt, lucrez în domeniul proiectelor de mai bine de 20 de ani. Am lucrat în diferite organizații și instituții. Am implementat și dezvoltat proiecte. Am trecut prin toate etapele proiectelor, așa că azi am ajuns să fiu expertă în scrierea și implantarea lor.

În ceea ce privește proiectele de promovare a sănătății și prevenire a bolilor netransmisibile #BNT, de când le dezvolți și le implementezi?

Adela Berisa-Fazlagic: De aproximativ 10 ani, de când lucrez la Institutul pentru Sănătate și Siguranță Alimentară din Zenica, Bosnia și Herțegovina.

Este vreo diferență între proiectele de promovare a sănătățiiși de prevenire a bolilor netransmisibile #BNT față de proiectele din alte domenii?

Adela Berisa-Fazlagic: Este, și e o diferență foarte mare. Am lucrat în diverse sectoare, precum: politici pentru tineri, antreprenoriat, sport și educație fizică, turism. Promovarea sănătății și prevenirea #BNT sunt cele mai dificile sectoare pentru dezvoltarea proiectelor.

În ce constă dificultatea?

Adela Berisa-Fazlagic: Promovarea sănătății și prevenirea bolilor este unul dintre cele mai provocatoare lucruri de făcut în societate. Abordările de schimbare a comportamentului pentru sănătate nu sunt atât de populare pe cât am crede. Oamenii sunt reticenți când e vorba de schimbe. Asta însemnă efort. Însă, dacă ai o echipă de proiect sau o instituție în care oamenii au încredere și ale căror activități sunt relevante pentru societate, atunci e mai ușor să abordezi grupuri-țintă și să-le transmiți mesajul de schimbare de comportament pentru sănătate. Reputația câștigată în domeniul sănătății de-a lungul anilor, te vor recomanda. O imagine bună înseamnă încredere în echipă,. Asta dă rezultate vizibile în timp.

Ai 10 ani în domeniul promovării sănătății și prevenirii BNT. Cu ce ​​ai început în Bosnia și Herțegovina? Știu că în țara ta oamenii sunt sportivi, foarte sportivi. Cultura activității fizice este foarte bine dezvoltată acolo, spre deosebire de situația de la noi.

Adela Berisa-Fazlagic: Am pornit de la aceea că am observat că oamenii au obișnuințe care se răsfrâng asupra sănătății lor, iar bolile de care suferă pot fi prevenite. Ne-am dat seama că trebuie să facem campanii de informare și ulterior de schimbare de comportament, diverse activități pentru a convinge oamenii să-și schimbe comportamentele, obiceiurile ca să prevină apariția bolilor ori a simptomelor prevestitoare ale bolilor cronice. Acest pas este esențial pentru echipa care inițiază astfel de proiecte. De aici pornesc toate acțiunile.

În ceea ce privește sportul și activitatea fizică, da, ai dreptate, suntem o țară cu o cultură fizică relativ bună. La noi oamenii sunt orientați să facă activitate fizică, în special în orașe, acolo unde au și o infrastructură sportivă grozavă. Dar, chiar și așa, trebuie să le reamintim că o activitate fizică de rutină, adică constantă poate să le îmbunătățească calitatea și longevitatea vieții prin reducerea riscurilor de îmbolnăvire.

Acum, lucrez concomitent la un proiect multisectorial care combină sportul, turismul, sănătatea, antreprenoriatul. Deși sună foarte complex, vreau să subliniez că în același timp aduce rezultate excelente pentru grupurile țintă.

Se desfășoară la nivelul unei instituții publice centrale ori teritoriale?

Adela Berisa-Fazlagic: La nivel central nu avem o agenție pentru sănătatea publică, deoarece țara este o federație a Bosniei și Herțegovinei și Republica Srpska și fiecare au institutele lor de sănătate publică. La nivel național nu avem un minister al sănătății, ci un minister al afacerilor civile, care include sectorul sănătății.

Și aceste proiect intersectorial, la ce nivel este realizat?

Adela Berisa-Fazlagic: La nivelul municipalităților și, de asemenea, la nivelul unor parteneri relevanți, cum ar fi Facultatea de Sport și Activitate Fizică, care activează în toată Federația Bosniei și Herțegovinei. Avem, de asemenea, un consorțiu de parteneri care cartografiază situația din 49 de municipalități pentru dezvoltarea turismului de aventură pentru a crește atât sectorul turistic, cât și starea de sănătate a oamenilor. De asemenea, dezvoltăm zone de alpinism rutier, inclusiv pentru a promova unele abilități antreprenoriale prin intermediul acestui proiect.

Înseamnă că e vorba de realizarea proiectului în cadrul unui program național?

Adela Berisa-Fazlagic: Parțial. Acesta va acoperi nu numai regiunile naționale, ci și regiunile adiacente. Se va extinde peste regiunile fostelor republici iugoslave și chiar mai mult. Dorim să dezvoltăm o rețea regională multisectorială între diferiți actori care pot promova turismul de aventură pentru a atrage turiștii în promovarea modului de viață sănătos prin alpinism. Alpinismul este una dintre cele mai eficiente activități fizice pentru dezvoltarea corpului și a minții în același timp.

Câți ani implementați acest proiect pentru schimbarea stilului de viață și a obiceiurilor ?

Adela Berisa-Fazlagic: Suntem încă în faza de implementare a proiectului și pandemia de COVID-19 a provicat niște riscuri pe care le evaluăm pentru a schimba unele procese. Cu toate astea, este un proiect durabil, pentru că odată ce îl vom încheia, vom lăsa în comunități zone de alpinism dezvoltate. Vom dezvolta instrumente IT care le vor promova. E-instrumentele vor fi întreținute de companiile IT, care sunt partenerii proiectului. Ulterior, vom lăsa întreținerea acestor zone de alpinism pe seama municipalităților. Acestea vor fi responsabile de zonele create, iar agențiile turistice vor putea să vândă aceste produse/servicii de turism ca să facă bani și să crească nivelul de viață al populației. Oamenii din zece orașe selectate vor avea șansa de a folosi acele zone dezvoltate în fiecare zi pentru a-și îmbogăți activitatea fizică și îmbunătăți calitatea sănătății și a vieții. Am creat și dezvoltat trasee cu 30 de niveluri de dificultate în alpinism: pentru începători, copii, profesioniști etc. Deci, am acoperit totul și o mulțime de oameni vor beneficia de rezultatele proiectului.

…Uau, înțeleg că observi  deja niște procese de schimbare!?

Adela Berisa-Fazlagic: Da, am văzut niște schimbări de comportament și chiar am măsurat interesul municipalităților și al părților interesate de a fi implicate în această muncă creativă. Este primul proiect de acest gen în Bosnia și Herțegovina. Reacția a fost uluitoare. Am discutat direct cu 49 de municipalități și toți erau interesați să dezvolte o astfel de activitate deoarece singuri nu puteau realiza așa ceva. De asta, când experții vin și spun ce și cum pot face autoritățile, ce rezultate le vor aduce comunităților de care sunt responsabili, autoritățile locale realizează care este interesul lor să se implice și astfel se decid să facă parte din astfel de proiecte.

Din ceea ce spui, este vorba mai degrabă de resurse umane și de timp. Și în acest sens, pe când te așteptați să aveți schimbări în comportamente la nivel populațional?

Adela Berisa-Fazlagic: Le vom avea chiar înainte de sfârșitul proiectului, adică sfârșitul acestui an. Acest lucru se datorează faptului că zonele turismului de aventură dezvoltate vor fi deschise publicului în câteva luni. Autoritățile vor vedea interesul oamenilor chiar în această vară, în timp ce vom promova intens acest tip de activitate fizică.

La finalul proiectului vom putea măsura interesul autorităților de a continua dezvoltarea zonelor create și ce se poate face mai bine în proiectele viitoare pe care intenționăm să le facem. Deci, nu numai interesul persoanelor care folosesc zonele turistice vor fi măsurate, ci și instituțiile care le gestionează, indiferent dacă înțeleg importanța lor și dacă le promovează. Deci, vom avea o imagine a impactului chiar înainte de sfârșitul proiectului.

Faptul că acest proiect se desfășoară în mai multe regiuni, îl face similar cu ceea ce facem noi în Republica Moldova prin intermediul Proiectului moldo-elvețian „Viață Sănătoasă: reducerea poveri bolilor netransmisibile” în raioanele-pilot?

Adela Berisa-Fazlagic: Și da și nu. Am să îți povestesc despre un alt proiect similar. Acum trei ani am fost implicată într-un proiect asemănător cu al vostru în Bosnia și Herțegovina, finanțat de SDC. Am lucrat pentru echipele interdisciplinare similare cu cele din aceste ateliere. Reprezentam Institutul pentru sănătate publică la care lucram.

Povestește și spune totodată, care ar fi recomandările tale pentru partenerii locali în astfel de proiecte?

Adela Berisa-Fazlagic: Pot spune ferm –  cu o sumă mică de bani, poți face o mare diferență. Nu este vorba de bani. Este vorba despre idei și despre încrederea în instituții. De asemenea, este vorba despre abordarea inovatoare pe care o alegi în dorința de a schimba comportamentul oamenilor pentru sănătate.

Voi oferi un exemplu de proiect mic din orașul meu pe care îl dezvoltasem. Era intitulat „Obiceiuri sănătoase pentru angajați mai sănătoși”. Ca grup-țintă, am selectat angajații din instituțiile publice care aveau riscuri de a dezvolta #BNT, în special cancer pulmonar și cancer digestiv. Se știe, pentru fumători, riscul de a dezvolta cancer digestiv este chiar mai mare decât de a dezvolta cancer pulmonar. Acești oameni lucrează în continuu zilnic 8 ore și nu aveu o alimentație sănătoasă și activități fizice. Prin urmare, am implementat un proiect care le-a furnizat un plan individual de alimentație și antrenamente. Le-am analizat structura corporală (bioimpedanța corporală) înainte și după practicarea activităților din programul propus.

În doar trei zile de la anunțul proiectului, am primit 300 de cereri din care am ales doar 30 de persoane pentru a fi supuse procesului de schimbare. Cei neselectați ne-au sunat și ne-au implorat să fie implicați în proiect. Erau gata să plătească pentru asta, pentru că doreau să fie ghidați și monitorizați de către angajați ai instituțiilor în care au încredere. În doar 2 luni am obținut un rezultat uriaș. Per total, participanții au slăbit cu 200 kg. Este incredibil!

Totuși, ceea ce este și mai important este că ori de câte ori îi întâlnesc pe acei oameni, ei îmi spun că proiectul le-a schimbat viața, obiceiurile și comportamentul. Cineva dintre participanții noștri și-a început propria afacere în domeniul alimentației sănătoase, oferind boluri de fulgi de ovăz în oraș în loc de fast fooduri cu grăsimi trans, sare și zahăr. El ne-a scris un mesaj public de mulțumire în care a subliniat că proiectul nostru i-a schimbat viața și că este fericit acum.

Într-adevăr, rezultat grozav!

Adela Berisa-Fazlagic: Întâlneam persoane în magazine care cumpărau produse ca să gătească acasă și ne arătau cu bucurie ce au cumpărat. Erau dornici să ne împărtășească faptul că respectă planul alimentar pe care l-am dezvoltat pentru ei.

Așa că, cel mai important pentru implentarea eficientă a proiectului este să ai o comunicare și o cooperare foarte bună între parteneri, deoarece fiecare persoană contribuie pentru a maximiza rezultatele.

În concluzie, de ce este nevoie pentru ca proiectul de promovare a sănătății și prevenire a riscurilor #BNT să aibă impact pozitiv pentru toată lumea?

Adela Berisa-Fazlagic: Trebuie dedicație și implicare la maxim, prezență în acele comunități unde sunt implementate proiectele, pentru că numai atunci oamenii vor simți că sunt direct conectați în dezvoltarea proiectelor, vor simți că au suport, că le urmăriți activitățile și le dați aripi pentru a face lucrurile mai bine. Nu proiectul în sine este cel mai important, ci oamenii din teren care-l implementează. De fapt, ei sunt roțile proiectului. Ei vor face schimbările în comunitatea locală.

În cadrul proiectelor noastre din Bosnia și Herțegovina am reușit să dezvoltăm instrumente de comunicare foarte bune. Și am fost sprijiniți de parteneri, care ne-au văzut ca pe parteneri care-și doresc să obțină rezultate, rezultate comune, pentru a diminua cazurile de #BNT.

Cred că în Republica Moldova trebuie să faceți același lucru. Oamenii sunt foarte motivați. Vă rog să nu pierdeți ceea ce am realizat în aceste ateliere. Continuați să comunicați între voi. Vedeți dacă e nevoie de ceva suplimentar pentru a scrie proiectele mai bine, în modul în care doriți să fie. Astfel veți maximiza eforturile și rezultatele.

Mulțumesc tare mut pentru atâta temperament și suflet depuse în aceste zile și pentru sfatul motivator! A fost foarte interesant să purtăm această discuție!