Sarcina este o perioadă specială în viața unei femei, iar atunci când este asociată cu obezitatea, devine imperativă o abordare medicală atentă și personalizată. 
Conform Organizației Mondiale a Sănătății– supraponderalitatea și obezitatea sunt definite ca o acumulare anormală sau excesivă de grăsime care prezintă un risc pentru sănătateAceastă greutate în exces poate prezenta provocări în perioada prenatală, afectând diverse aspecte ale sănătății maternale și fetale.
Excesul de grăsime poate fi măsurat în mai multe moduri, dar cel mai frecvent se aplică indicatorul „IMC” (indicele de masă corporală), folosind înălțimea și greutatea pentru a stabili dacă greutatea este în limita normală. Se pot utiliza și măsurători suplimentare, cum ar fi raportul talie-înălțime.

Evaluarea IMC se efectuează în conformitate cu clasificarea adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS): 
            IMC < 18,5 kg/m²- subponderalitate; 
            18,5-24,9 kg/m²   – normoponderalitate (masa corporală sănătoasă); 
            25,0-29,9 kg/m²   – supraponderalitate ;
               > 30 kg/m²        – obezitate.

Obezitatea poate influența în mod variat parcursul unei sarcini, crescând riscul pentru complicații precum diabetul gestațional, hipertensiunea arterială și nașterea prematură. De asemenea, crește probabilitatea intervențiilor medicale și a complicațiilor la naștere, necesitând o atenție medicală specializată și monitorizare constantă. 
Când vorbim de sarcină, obezitatea maternă poate afecta atât șansele de a concepe, cât și pe cele de a susține sarcina până la termen. Un IMC mare poate afecta fertilitatea prin inhibarea ovulației normale. De asemenea, unele cercetări sugerează că obezitatea poate afecta reușita tratamentelor de fertilizare in vitro. Excesul de greutate poate îngreuna inclusiv realizarea investigațiilor ecografice necesare pentru monitorizarea sarcinii. 

Un IMC ridicat în timpul sarcinii poate să mărească  riscul apariției complicațiilor în sarcină:

• Hipertensiune arterială gestațională – Tensiunea arterială ridicată care începe în a doua jumătate a sarcinii se numește hipertensiune gestațională. Aceasta poate duce la complicații grave.
• Preeclampsia– Uneori hipertensiunea cronică sau gestațională se pot complica cu preeclampsia – o condiție medicală serioasă caracterizată prin hipertensiune arterială și prezența de proteine în exces în urina după săptămâna 20 de sarcină. Netratată, poate duce la complicații serioase și chiar deces pentru mamă și copil.
• Diabetul gestațional – Nivelurile ridicate de glucoză (zahăr din sânge) în timpul sarcinii măresc probabilitatea nașterii unui copil cu greutate foarte mare, și implicit cresc șansele de a recurge la operație cezariană. Este un factor de risc semnificativ pentru macrosomie, adipozitate fetală, intoleranță la glucoză și tulburări metabolice la sugar, precum și pentru obezitate și diabet zaharat de tip 2 pe parcursul vieții urmașului.
• Apneea de somn – Sindromul de apnee în somn din timpul sarcinii (Sleep Apnea Pregnancy Syndrome – SAPS) 
• Tromboza– Femeile care sunt obeze pe perioada sarcinii au un risc crescut de a face trombi (cheaguri de sânge) la nivelul venelor profunde ale membrelor inferioare.
• Nașterea prematură – Problemele asociate cu obezitatea, cum ar fi preeclampsia, pot duce la o naștere prematură indicată din punct de vedere medical. 

IMC ridicat în timpul sarcinii este legat de un risc crescut de diverse probleme de sănătate pentru un copil, inclusiv:

• Tulburări congenitale
• Macrosomia fetală (Fiind semnificativ mai mare decât media la naștere)
• Probleme de creștere
• Astm în copilărie
• Obezitatea infantilă
• Probleme cognitive și întârzieri de dezvoltare

Adaosul ponderal în timpul sarcinii
Adaosul ponderal recomandat în timpul sarcinii este:

• 11,5-16 kg pentru femeile cu IMC normal;
•  12,5-18 kg pentru femeile subponderale;
• 7-11,5 kg pentru femeile supraponderale; 
• 5-9 kg pentru cele obeze. 
  Atât adaosul ponderal excesiv, cât și cel insuficient în timpul sarcinii, comportă riscuri pentru sănătatea femeii și copilului ei.

Obezitatea în timpul sarcinii poate crește riscul de complicații atât pentru mamă, cât și pentru copil. De aceea, este important ca femeile gravide obeze să urmeze unele recomandări pentru a reduce aceste riscuri:

Dieta
O femeie gravidă ar trebui să urmeze o dietă sănătoasă și echilibrată, care să includă o varietate de alimente din toate grupele alimentare. Este important să se evite alimentele procesate, bogate în grăsimi, zahăr și sare.
Greutate
Pentru o sarcină sănătoasă, o femeie gravidă obeză este recomandat să aibă o creștere în greutate moderată. De obicei, un câștig de 5-9 kilograme este considerat optim pentru femeile obeze pe parcursul sarcinii.
Este esențial ca o femeie gravidă obeză să monitorizeze cu atenție adaosul în greutate pentru a asigura o sarcină sănătoasă. 
Exerciții fizice
Exercițiile fizice regulate sunt importante pentru femeile gravide, indiferent de greutate. Cu toate acestea, ar trebui să înceapă treptat și să fie atente la semne de oboseală sau disconfort. Activitatea fizică în timpul sarcinii are un efect favorabil pentru sănătatea viitoarei mame și a fătului. Efortul fizic moderat și regulat contribuie la menținerea echilibrului energetic și masei corporale sănătoase, precum și la revenirea la greutatea optimală după naștere. Activitate fizică se consideră orice mișcare a corpului efectuată de sistemul musculo-scheletic, inclusiv mersul pe jos, munca în gospodărie, munca fizică și sportul.
Monitorizarea medicală
Femeile gravide obeze ar trebui să fie monitorizate îndeaproape de către medicul lor. Acest lucru va ajuta la identificarea și gestionarea eventualelor complicații.

Prin monitorizare regulată și atentă a greutății și sprijinul adecvat, femeile cu obezitate pot avea o experiență de sarcină sănătoasă și pot aduce pe lume copii sănătoși.

Diana Panfilii

• Medic igienist, specialist în promovarea sănătății, la Agenția Națională pentru Sănătate Publică
• e-mail: diana.panfilii@ansp.gov.md
• tel: 022574700, 079972366