Particulele mici de plastic din sângele uman ar putea prezenta un risc pentru sănătatea inimii. Recent, au fost detectate microplastice în sânge, ceea ce a ridicat îngrijorări majore cu privire la efectele lor asupra sănătății, inclusiv asupra sistemului cardiovascular. Oamenii sunt în mod obișnuit expuși la microplastice, care pot pătrunde în fluxul sanguin prin mâncare sau inhalare. Descoperirile anterioare au identificat microplastice în sânge și chiar în artere înfundate, sugerând pericole potențiale pentru sănătatea cardiovasculară.
Cercetătorii au colectat probe de sânge de la 20 de studenți sănătoși, analizându-le, ei au descoperit că 18 din 20 de probe conțineau 24 de polimeri diferiți. Cercetătorii au reușit apoi să identifice o serie de tipuri de microplastice, inclusiv polietilenă, etilen-propilen și etilen-vinil-acetat/alcool.
În total, cinci dintre microplastice au fost peste limita de cuantificare. Astfel, rezultatele notează prezența unei cantități cuantificabile de microplastice la 40% dintre participanți. Majoritatea erau fragmente cu aspect transparent sau alb. De asemenea, au reușit să identifice mai multe substanțe chimice aditive și alternative de plastic în probele de sânge. Microplasticele au variat și în dimensiune, cu o lungime medie a particulelor între 7-3000 µm și o lățime medie a particulelor de 5-800 µm. În comparație cu ceea ce observaseră studiile anterioare, aceste dimensiuni ale particulelor au fost mult mai mari, ceea ce ridică anumite întrebări cu privire la impactul potențial asupra sănătății. Studiile au arătat că microplasticele pot provoca inflamații și stres oxidativ, ambele fiind factori care contribuie la dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Odată ajunse în sânge, aceste particule pot interacționa cu celulele sangvine și endoteliul vascular (stratul de celule care acoperă vasele de sânge), ce poate duce la afectarea funcționalității acestora și la apariția inflamațiilor cronice.
Inflamațiile cronice sunt cunoscute pentru rolul lor în ateroscleroză, o condiție în care plăcile aterosclerotice se acumulează în artere, restricționând fluxul sangvin și crescând riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Mai mult, stresul oxidativ indus de microplastice poate deteriora celulele endoteliale și poate contribui la disfuncția endotelială, un precursor pentru multiple afecțiuni cardiovasculare.
Expunerea la microplastice poate agrava de asemenea și condițiile existente de sănătate. Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare preexistente ar putea experimenta o agravare a simptomelor, necesitând un management mai strict al bolii lor. De asemenea, există o legătură potențială între expunerea la microplastice și creșterea tensiunii arteriale, datorită inflamațiilor și reacțiilor imune pe care le provoacă aceste particule.
Deși sunt necesare mai multe cercetări, studiul actual indică pericolele potențiale ale microplasticelor și oferă o reflecție asupra tipului de intervenții necesare pentru a aborda complex problema respectivă.
Mecanisme de traversare a barierei biologice de către particulele de microplastice
Microplasticele pot traversa barierele biologice datorită dimensiunii lor mici și caracteristicilor chimice. Procesul de endocitoză (prin care celulele absorb particule străine) și translocarea paracelulară (prin spațiile dintre celulele epiteliului) sunt mecanisme cheie care permit particulelor de microplastice să pătrundă în fluxul sanguin. În concluzie, microplasticele pătrund în sânge prin inhalare, ingestie, contact dermic și transfer placentar, toate acestea reprezentând riscuri semnificative pentru sănătatea umană.
- Inhalare
Microplasticele prezente în aer pot fi inhalate și ajung în plămâni. Particulele mici de plastic pot traversa bariera alveolară, intrând astfel în fluxul sanguin. Studiile au demonstrat că particulele foarte fine pot penetra sistemul respirator și se pot transfera ulterior în sânge.
- Ingestie
Consumul de alimente și apă contaminată cu microplastice reprezintă o altă cale principală de expunere. Microplasticele se găsesc în apă potabilă, fructe de mare și alte alimente procesate. Odată ingerate, aceste particule pot traversa peretele intestinal prin mecanisme de translocare celulară, intrând în sistemul limfatic și, în cele din urmă, în sânge.
- Contact dermic
Deși mai puțin frecventă, expunerea prin piele este posibilă în cazul particulelor extrem de fine sau a nanoplasticelor. Aceste particule pot penetra pielea, mai ales dacă există leziuni sau microabraziuni, și pot intra în sistemul circulator prin capilare.
- Absorbția prin placentă
În cazul femeilor însărcinate, microplasticele pot traversa bariera placentară, fiind găsite atât în sângele matern, cât și în cel fetal. Aceasta reprezintă o preocupare majoră deoarece poate afecta dezvoltarea prenatală.
Măsurile de reducere a expunerii la microplastice și prevenirea pătrunderii acestora în organism, implică adoptarea unor măsuri la nivel individual și colectiv. Iată câteva strategii eficiente:
- Filtrarea apei
Utilizarea filtrelor de apă de înaltă calitate poate reduce semnificativ cantitatea de microplastice din apa potabilă. Filtrele de osmoză inversă și filtrele cu carbon activ sunt deosebit de eficiente în eliminarea particulelor mici.
- Evitarea produselor din plastic de unică folosință
Reducerea utilizării produselor din plastic de unică folosință, cum ar fi sticlele de apă, paiele, tacâmurile și pungile din plastic, poate diminua expunerea la microplastice. Optarea pentru alternative reutilizabile, cum ar fi sticlele din oțel inoxidabil și pungile din material textil, este o măsură utilă.
- Alegerea produselor cosmetice fără microgranule
Produsele de îngrijire personală care conțin microgranule (cum ar fi exfoliantele) pot contribui la poluarea cu microplastice. Citirea etichetelor și evitarea produselor care conțin ingrediente precum polietilenă (PE) și polipropilenă (PP) este recomandată.
- Consum de alimente neprocesate
Alimentele procesate pot conține microplastice provenite din ambalaje. Alegerea alimentelor proaspete și neprocesate și depozitarea acestora în recipiente reutilizabile poate reduce cu mult expunerea.
- Utilizarea aspiratoarelor cu filtre HEPA
Microplasticele pot fi prezente și în praf. Utilizarea unui aspirator echipat cu filtre HEPA (High Efficiency Particulate Air) poate ajuta la capturarea particulelor mici din locuințe, reducând riscul inhalării acestora.
- Purificarea aerului
Instalarea purificatoarelor de aer cu filtre HEPA în locuințe și spații de lucru poate ajuta la eliminarea microplasticelor din aerul interior.
- Reducerea utilizării textilelor sintetice
Îmbrăcămintea și materialele sintetice, cum ar fi poliesterul, eliberează microplastice în timpul spălării. Alegerea hainelor din fibre naturale și utilizarea sacilor de spălare special concepuți pentru a capta microfibrele poate ajuta la reducerea eliberării acestora în mediu.
- Participarea la inițiative de curățenie și reciclare
Participarea la campanii de curățenie și promovarea reciclării corecte a plasticului contribuie la reducerea poluării cu microplastice a mediului.
Concluzie
Prezența microplasticelor în sânge reprezintă un nou factor de risc pentru sănătatea cardiovasculară, accentuând necesitatea reducerii expunerii la aceste particule prin măsuri de protecție a mediului și schimbări în utilizarea produselor din plastic. Aceste descoperiri subliniază importanța continuării cercetărilor pentru a înțelege pe deplin impactul microplasticelor asupra sănătății umane, a dezvolta strategii eficiente de protecție esențiale pentru protejarea sănătății publice pe termen lung.
- Medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
- site: www.prosanatate.md
- e-mail: lilia.plamadeala@ansp.gov.md
- tel: 022574573, 060167771
