În ultimii ani, consumul de băuturi energizante a crescut semnificativ la nivel global în special în rândul adolescenților. Aceste băuturi sunt promovate intens ca soluții rapide pentru creșterea energiei, îmbunătățirea concentrării și reducerea oboselii. Totuși, în spatele acestor efecte aparent benefice se ascund multiple riscuri pentru sănătate, mai ales în organismul aflat în dezvoltare al adolescenților. Din perspectiva sănătății publice, consumul de aceste băuturi reprezintă o problemă emergentă care necesită atenție, educație și desigur măsuri de prevenție.

Datele la nivel european indică o prevalență ridicată a consumului de băuturi energizante în rândul adolescenților. Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), aproximativ 68% dintre adolescenții cu vârste între 10 și 18 ani au consumat astfel de produse, aceștia reprezentând grupa de vârstă cu cel mai mare nivel de consum. De asemenea, aproximativ 12% dintre adolescenți sunt considerați consumatori cronici, iar un procent similar consumă cantități mari într-o singură ocazie. Un aspect îngrijorător îl constituie faptul că peste jumătate dintre adolescenții consumatori asociază băuturile energizante cu alcoolul, crescând semnificativ riscurile pentru sănătate.

Băuturile energizante sunt băuturi care conțin, de obicei, cantități ridicate de cofeină, zahăr și alți stimulenți precum taurina, guarana și ginsengul. Ele sunt comercializate pentru a crește nivelul de energie și a îmbunătăți performanța, în special în perioade de oboseală sau de stres. Aceste substanțe pot menține starea de veghe și vigilența influențând temporar funcțiile cognitive, starea de spirit și performanța intelectuală.

Cofeina, principalul ingredient activ,  este un stimulent al sistemului nervos central care,  în doze moderate, poate îmbunătăți concentrarea și poate preveni temporar oboseala. Cu toate acestea, băuturile energizante conțin adesea cantități de cofeină ce depășesc nivelurile sigure pentru adolescenți. Recomandările indică un aport maxim de aproximativ 100mg de cofeină pe zi pentru grupa de vârstă 12-18 ani, în timp ce multe băuturi energizante depășesc cu mult această cantitate ajungând și până la 300mg într-o singură băutură.

Deși efectele sunt de scurtă durată, consumul frecvent sau chiar excesiv este asociat cu numeroase riscuri pentru sănătate. Consumul ridicat de cofeină poate provoca palpitații, greață, vărsături, tremor și anxietate crescută. De asemenea, efectul diuretic poate contribui la deshidratare, manifestată prin dureri de cap, amețeli, și uscăciunea gurii.

La nivelul somnului, aceste băuturi pot determina insomnie și reducerea calității și duratei somnului. Din punct de vedere cardiovascular situația este mai alarmantă deoarece pot apărea creșteri ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale. Utilizarea frecventă poate duce și la dependență de cofeină, iar întreruperea consumului poate fi însoțită de simptome de sevraj precum iritabilitate, dureri de cap și dificultăți de concentrare.

Pe lângă cofeină aceste băuturi conțin cantități mari de zahăr, adesea superioare celor din băuturile răcoritoare. Aportul crescut de zahăr contribuie la creșterea riscului de obezitate, rezistență la insulină și diabet zaharat de tip 2, precum și inflamație sistemică și fluctuații ale nivelului de energie. În plus, consumul frecvent afectează și sănătatea dentară, favorizând apariția cariilor și eroziunea smalțului dentar.

Din punct de vedere neurologic și psihologic, consumul excesiv poate fi asociat cu agitație, neliniște și în unele cazuri, episoade de panică sau convulsii, mai ales la tineri sau în combinație cu alcool ori alți stimulenți.

De ce sunt deosebit de vulnerabili adolescenții

Adolescența reprezintă o perioadă critică de dezvoltare fizică și neuropsihică. Nevoile de somn sunt crescute, iar creierul este mai sensibil la stimuli precum cofeină. În același timp presiunile academice, activitățile extra curriculare și stresul social contribuie la abordarea unor soluții rapide pentru combaterea oboselii, precum consumul de băuturi energizante.

În realitate, utilizarea frecventă a acestor produse poate avea efecte inverse, conducând la:

• Privare de somn și scădere a performanței academice;
• Dificultăți în reglarea emoțională, cu creșterea anxietății și iritabilității;
• Dezvoltarea toleranței și a dependenței de cofeină;
• Adoptarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase, prin înlocuirea alimentelor și lichidelor benefice cu băuturi bogate în zahăr.

Un factor determinant în creșterea consumului de băuturi energizante în rândul adolescenților îl constituie marketingul agresiv și strategiile de promovare atent direcționate către această categorie de vârstă. Aceste produse sunt intens promovate prin intermediul rețelelor sociale, platformelor de gaming și evenimentelor sportive, fiind frecvent asociate cu performanța, succesul și un stil de viață activ și „cool”. Influenceri, sportivi și creatori de conținut contribuie la consolidarea unei imagini pozitive a acestor băuturi, minimalizând în același timp riscurile pentru sănătate.

Adolescenții, aflați într-o etapă de dezvoltare psihosocială caracterizată prin dorința de apartenență și afirmare, sunt deosebit de vulnerabili la aceste mesaje. Presiunea grupului de prieteni joacă un rol important în inițierea și menținerea consumului, băuturile energizante fiind adesea percepute ca un simbol al integrării sociale și al maturității. Astfel, decizia de consum nu este întotdeauna una informată, ci influențată de factori externi și de norme sociale.

Un aspect deosebit de îngrijorător îl reprezintă consumul băuturilor energizante în combinație cu alcoolul. Cofeina poate masca efectele sedative ale alcoolului, inducând o senzație falsă de vigilență și control („nu sunt beat”), ceea ce poate determina consumul unor cantități mai mari de alcool decât în mod obișnuit. În consecință, crește riscul de comportamente periculoase, precum conducerea sub influența alcoolului, accidentele sau implicarea în situații de risc.

Alternative mai sănătoase pentru energie și concentrare:

În loc să se bazeze pe băuturi energizante, adolescenții pot adopta obiceiuri mai sănătoase care susțin energia naturală și claritatea mentală. Dormirea a 8-9 ore pe noapte, consumul regulat de mese cu carbohidrați/proteine ​​complexe și grăsimi sănătoase, hidratarea cu apă/ceaiuri din plante/băuturi bogate în electroliți oferă în schimb o hidratare mai bună, fără efecte secundare, și utilizarea mișcării regulate pentru a-și îmbunătăți în mod natural starea de spirit și energia.

În concluzie, deși băuturile energizante sunt percepute ca inofensive sau chiar benefice pe termen scurt, utilizarea lor frecventă la adolescenți poate avea consecințe semnificative asupra sănătății pe termen lung.

Valeria Gutu

• Medic igienist, specialist în medicina preventivă , la Agenția Națională pentru Sănătate Publică
• e-mail: valeria.gutu@ansp.gov.md