Meniul adolescenților în școli – ce ar trebui să conțină acesta?

Recent, autoritățile au venit cu inițiativa alimentării gratuite a elevilor din clasele gimnaziale în cantinele școlare. Binevenită și îmbucurătoare, ar fi bine ca aceasta să fie echilibrată și din punct de vedere nutrițional, aducând copiilor sănătate, nu doar „calorii goale”.

La vârsta de 11-16 ani, sau în adolescență, elevii suportă o intensă „furtună metabolică și endocrină”, ceea ce înseamnă că corpul lor are nevoie nu doar de 2500-3000 de calorii, dar și de nutrienți calitativi.

Nutrienții calitativi, utili unui adolescent sunt:

Proteinele de valoare biologică înaltă. În compoziția acestui tip de proteine se găsesc unitățile funcționale, denumite aminoacizi, care pot fi utilizați de corp pentru procesele de creștere și dezvoltare. Acești aminoacizi nu pot fi sintetizați de corp din alte surse, din această cauză e foarte important să fie preluați zilnic din alimente. Surse ale acestora sunt carnea, peștele, laptele și produsele lactate, ouăle.

Grăsimile animaliere. O sursă bună și constantă de energie, grăsimile de acest tip furnizează organismului unui adolescent și vitamine esențiale, solubile în grăsimi, precum vitaminele A, D, E și K. Necesare pentru sănătatea vederii și a pielii, pentru combaterea depresiei – a unui fenomen tot mai frecvent în rândul elevilor, aceste vitamine sunt indispensabile și pentru dezvoltarea sistemului nervos la vârsta adolescenței. În acest caz, vorbim despre utilizarea untului de calitate, nu a spread-ului sau a margarinei ce conține grăsimi vegetale. Pe lângă grăsimile trans, care sunt nocive la orice vârstă, spread-ul e privat de grăsimile animaliere, strict necesare la această vârstă.

Glucidele complexe. Vorbind despre glucide, ne vom referi nu la zahărul cristalin, care a devenit „vedeta” meniurilor școlare, ci la fructe, legume și cereale. Cele din urmă au proprietatea de a furniza treptat energia, de nu a ridica prea mult glicemia, și nici insulina din sânge. Drept urmare, copilul nu simte foame, oboseală și nu suferă de constipații.

Mineralele. Fosforul, iodul, magneziul și calciul sunt indispensabile în adolescență pentru sănătatea sistemului nervos central, a memoriei, gândirii, a proceselor de creștere și a unui schelet puternic. Sarea iodată și peștele de mare, lactatele, nucile, semințele și cerealele sunt sursele din care acestea pot fi obținute.

Pentru că în anul 2016 meniurile școlare s-au dovedit a fi prea bogate în făinoase, crupe și zahăr, dar prea sărace în fructe, legume, lactate, carne și pește, Ministerul Sănătății, Muncii și al Protecției Sociale, în comun cu Agenția Națională de Sănătate Publică, au elaborat un șir de recomandări pentru un regim alimentar sănătos și activitate fizică adecvată în instituțiile de învățământ din Republica Moldova.

Conform acestor recomandări, un adolescent are nevoie zilnic de 450 grame de legume, 250 g de fructe proaspete, 110 g pește, 100 g carne, 50 g unt fără grăsimi vegetale și 500 g de lapte și produse acido-lactice.

Prânzul, sau masa principală a zilei, oferită în cantinele școlare devine și mai importantă luând în calcul necesitatea prezenței obligatorii a cărnii și a grăsimilor animaliere în cadrul ei. În cazul „economiei” și a privării elevilor de aceste alimente, ei riscă să ducă un deficit staturo-ponderal și să prezinte un randament cu mult mai scăzut în timpul orelor școlare.

Astfel, meniurile școlare ar trebui, în primul rând, să se încadreze în limitele nutrienților și a produselor sănătoase, nu doar a caloriilor, fiind pline de zahăr, făinoase și uleiuri vegetale.

Sănătate să aveți!

 

Maria-Victoria Racu,

medic igienist, Direcția Promovarea Sănătății,

Agenția Națională pentru Sănătate Publică