Stresul este o reacție normală a corpului care are loc atunci când condițiile din mediul înconjurător se schimbă. Drept rezultat, apar răspunsurile fizice, emoționale și intelectuale ale organismului.

De ce apare stresul?

Există multe surse de stres:

• dificultăţile personale ( de. ex. conflicte cu persoanele apropiate, singurătatea, lipsa veniturilor, temeri legate de viitor);
• probleme la locul de muncă (de ex. conflicte cu colegii, un loc de muncă extrem de solicitant sau unul nesigur);
• ameninţări majore în comunitatea Dvs. (de ex. violență, epidemii, lipsă de oportunităţi economice).

Dacă vă confruntaţi cu stresul, nu sunteți singurul. Chiar în acest moment, sunt multe alte persoane din comunitatea Dvs. și din toată lumea care se confruntă cu stresul. Să fii ,,stresat”, înseamnă să te simţi îngrijorat sau că viața ta este pusă în pericol.

Dintre ameninţările majore, care provoacă stresul, fac parte:

• violență domestică;
• boala;
• lipsa școlii;
• schimbarea locului de trai;
• probleme în a avea grijă de familie;
• certuri în familie;
• incertitudine în privința viitorului ș.a.

Care sunt manifestările stresului?

Toată lumea se simte uneori stresată. Un pic de stres nu reprezintă o problemă. Dar, deseori, un nivel foarte înalt de stres afectează corpul în mod direct.

Mulți dintre noi pot avea senzaţii corporale neplăcute: dureri de cap, lipsa poftei de mâncare, nod în gât, dureri în piept, dureri de gât, umeri și spate, probleme gastrointestinale, tensiune musculară.

Alte persoane ajung chiar să se îmbolnăvească: fac eczeme, infecții, boli majore sau au probleme de digestie.

Când sunt stresaţi, mulţi oameni  ajung să-și  amintească de evenimentele neplăcute din trecut sau încep să-și facă griji în legătură cu posibilele evenimente din viitor.

În situaţiile stresante suntem prinși de gânduri și sentimente dificile și suntem îndepărtaţi de valorile noastre. Aceste trăiri puternice sunt o parte componentă a stresului.

Valorile sunt cele mai profunde dorinţe despre ceea ce vă doriți să fiți. De exemplu, dacă sunteți părinte sau sunteți responsabil de îngrijirea altor persoane, desigur că vă doriți să fiți o persoană afectuoasă, înțeleaptă, sensibilă, responsabilă, calmă, grijulie, protectoare, curajoasă. În situații stresante, însă, comportamentul nostru se schimbă.

Deseori începem să facem lucruri care ne îngreunează viaţa. Am putea să provocăm dispute, certuri sau neînţelegeri. Ne putem retrage în noi înșine și sta deoparte de oamenii pe care îi iubim. Sau am putea petrece mult timp zăcând în pat. Numim toate aceste comportamente ,,mișcări de îndepărtare” pentru că, atunci când ne comportăm așa, ne îndepărtăm de valorile noastre.

Ce se poate de făcut?

Puteți învăţa să fiți mai implicați și să vă concentrați mai bine, atunci veți putea să gestionați mai bine stresul. Sunt multe moduri de a exersa tehnicile de implicare sau de concentrare pe ceea ce faci în viaţa Dvs.

Aceste abilităţi POT FI exersate în orice activitate doriți. De exemplu, când beți ceai sau cafea, concentraţi-vă toată atenţia pe băutură:

• Priviți-o cu curiozitate, ca și cum nu ați mai băut niciodată o astfel de băutură, observați culoarea, savurați aroma, luați încet câte o înghiţitură, beți cât de încet se poate, savurând gustul, observând temperatura.
• Observați cum dispare gustul de pe limbă pe măsură ce înghiţiți.
• Luați fiecare înghiţitură în același mod: încet, observând și savurând. Și oricând sunteți prins de gânduri și sentimente, concentrați-vă din nou pe băutură sau pe orice altceva ce faceți la moment.

Puteţi exersa în timp ce vorbiți cu familia sau prietenii, observați ce spun ceilalţi, tonul vocilor lor și expresiile lor faciale. Acordați-le toată atenţia Dvs.

Exersați atunci când vă jucați sau faceți altceva interesant cu copiii Dvs. Pur și simplu, acordați-le toată atenția.

Uneori sentimentele noastre sunt atât de dureroase, încât devin ,,furtuni emoţionale”.

O ,,furtună emoţională” înseamnă că vă confruntaţi cu gânduri și sentimente foarte intense. Sunt atât de puternice, încât seamănă cu o furtună uriașă, care vă poate copleși cu ușurinţă.

Atunci când apare o furtună emoţională, trebuie să învăţăm să ,,ne ancorăm”. Ce înseamnă asta? Imaginaţi-vă că sunteți sus, într-un copac, atunci când începe o furtună. Ați vrea să rămâneți în copac, fiind în mare pericol? Trebuie să coborâți pe pământ, cât mai repede posibil! Pe pământ sunteți mult mai în siguranţă. Iar de pe pământ îi puteţi ajuta pe alţii.

De exemplu, ați putea  consola pe cineva în timp ce furtuna se dezlănţuie. Iar dacă există un loc sigur în care să vă ,,ascundeți”, puteţi ajunge acolo numai după ce coborâți pe pământ. Aceasta înseamnă că trebuie să vă ,,ancorați” la prezent:

• Primul pas este să observați cum vă simţiți și ceea ce gândiți.
• Apoi, încetiniți și conectați-vă cu corpul Dvs.!
• Respirați mai rar!
• Goliţi-vă complet plămânii!
• Apoi, lăsați-i să se umple, cât mai încet posibil!
• Împingeți ușor picioarele în podea!
• Întindeţi brațele și apropiaţi ușor palmele una de cealaltă!
• Următorul pas în ancorare este să vă concentrați din nou pe lumea din jur.
• Observați unde sunteți. Numiţi cinci lucruri pe care le vedeți. Numiți trei sau patru lucruri pe care le auziți.

Astfel, observați că există gânduri și sentimente dificile care apar, dar și că există, în jurul Dvs., o lume pe care o puteţi vedea, auzi, atinge, gusta și mirosi. De asemenea, vă puteţi mișca braţele, picioarele și gura – deci, dacă doriți, puteţi acţiona conform valorilor Dvs.

„Ancorarea” nu va face ca furtunile dumneavoastră emoţionale să dispară, dar vă va menţine în siguranţă, până când trece furtuna. Scopul exerciţiilor de desprindere și ancorare este să vă ajute să vă implicați în viaţă. De exemplu, să vă ajute să acordați întreaga Dvs. atenţie familiei și prietenilor.

De asemenea, scopul lor este să vă apropie de valorile Dvs., să vă ajute să vă comportați așa cum vă doriți să fiți. De asemenea, să vă ajute la concentrarea pe ceea ce faceți, pentru a putea să o faceți bine, până la capăt.

Atunci când veți fi atent și implicat în orice activitate, e posibil ca aceasta să vi se pară mai puțin deranjantă. Această tehnică este valabilă și în cazul activităţilor plictisitoare sau frustrante.

Când ne implicăm în viaţă, acordăm atenţie celorlalţi, ne concentrăm pe ceea ce facem și trăim conform credinţelor noastre, iar astfel, gestionăm mult mai bine stresul.

Ca orice deprindere nouă, e nevoie de exersare. E ca și cum va-ţi antrena mușchii să alergați mai repede sau să ridicați o greutate mai mare. Cu antrenament, mușchii Dumneavoastră devin mai puternici!

Lilia Plamadeala

• Medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
• site: www.prosanatate.md
• e-mail: lilia.plamadeala@ansp.gov.md
• tel: 022574573, 060167771