Ce cunoaștem despre microplasticul din alimente?

Microplasticul –îl găsim în ocean, în ghețarii arctici, în pești, ba chiar în organismul uman. În oceanul Pacific, unde se află cea mai mare pată de gunoi, cantitățile de microplastic sunt deja de șase ori mai multe decât cele de produse întregi din plastic. Acesta este echivalentul a 10 miliarde de sticle de plastic.

Ce este microplasticul?

Microplasticul reprezintă particule practic invizibile (mai mici de 5mm) de plastic și pare să pătrundă pretutindeni.

Haideți să încercăm să ne dăm seama de unde provine și cum să-l evităm.

Majoritatea materialelor din plastic produse în lume sunt utilizate pentru ambalarea alimentelor și a băuturilor.

La nivel global doar în anul 2016 au fost produse 322 milioane de tone de plastic. Aceste materiale conțin o serie de substanțe chimice, inclusiv stabilizatori, lubrifianți, diferite umpluturi și plastifianți. În timpul utilizării ambalajele se uzează și se rup în fragmente mici numite microplastic, care ulterior migrează și contaminează alimentele.

Unde găsim microplasticul?

Ambalajele de unică folosință pentru apă, caserole, cutii de depozitare pentru alimente sunt printre produsele care conțin microplastic. De asemenea, îl mai găsim în ceaiul ambalat în pachețele, pește, moluște, chiar și în sarea de mare.

Cantitatea de microplastic și de substanțe chimice nocive care migrează în alimente depinde de mai mulți factori: tipul de ambalaj din plastic, încălzirea alimentelor  direct în ambalajele din plastic, timpul îndelungat de depozitare, păstrarea la temperaturi ridicate sau direct sub razele soarelui, reutilizarea recipientelor de unică folosință. În alimente microplasticul generează:

  • bisfenol A: producătorii utilizează acest plastifiant pentru a face clorură de polivinil, plasticul „părinte” al multor produse;
  • dioxina: acesta este un produs secundar provenit din producerea erbicidelor și albirea hârtiei care cel mai frecvent contaminează mediul;
  • ftalați: acești compuși fac materialele plastice mai flexibile, mai transparente și durabile și sunt prezente în multe tipuri de ambalaje alimentare;
  • polietilena și polipropilena: acestea fac ambalajele ușoare și durabile și sunt cele mai frecvente materiale plastice prezente în alimente și în mediu.

Experții au clasificat multe dintre aceste substanțe chimice drept toxice și dăunătoare sănătății umane. Pe lângă plasticul ingerat din alimente, ne contaminăm cu particule toxice şi din aer, unde există compuşi toxici rezultaţi din arderea deşeurilor de plastic și din unele produse cosmetice și detergenți.

Care sunt riscurile contaminării mediului cu microplastic?
Perturbarea hormonală:

Oamenii de știință consideră că cel puțin 15 substanțe chimice folosite la producerea ambalajelor din plastic pot acționa ca perturbatori endocrini.

Perturbatorii endocrini sunt similari din punct de vedere structural cu unii hormoni din organism cum ar fi estrogenul, testosteronul și insulina. Ei au capacitatea de a  imita acești hormoni perturbând funcțiile lor naturale, ce determină efecte nocive asupra sănătății.

Cercetările au demonstrat că expunerea la aceste substanțe poate influența indirect fertilitatea atât la bărbați, cât și la femei, precum și dezvolta sindromul ovarului polichistic.  

Bisfenolul A concurează cu estrogenul și testosteronul pentru receptorii lor, reducând cantitatea acestor hormoni foarte importanți pentru sănătatea reproductivă.

Creșterea riscului de boli cronice:

Expunerea pe termen lung la microplastice poate duce la creșterea riscului de dezvoltare al diabetului zaharat de tip 2 și al bolilor cardiace.

Unele cercetări sugerează că ingerarea acestor substanțe împreună cu alimentele provoacă aceleași daune sănătății umane și crește riscul bolilor cronice în aceeași măsură ca și în urma unei diete dezechilibrate.

Afectarea sistemului imun:

S-a stabilit că inflamația cronică cauzată de expunerea la microplastice provoacă disbioză și duce la o sănătate intestinală precară și la o imunitate slăbită.    Cunoaștem că 70-80% din celulele imune ale organismului sunt situate în intestin, respectiv orice patologie intestinală afectează și sănătatea imună.

Studiile demonstrează că o persoană obișnuită poate consuma în jur de 5 grame de plastic pe săptămână și poate atinge cifra de 250 grame pe an.

Această cifră crește la aproximativ  90.000 particule de microplastic pe an pentru cei care consumă în mod regulat apă îmbuteliată în plastic și până la 120.000 atunci când se ia în calcul inhalarea microplasticului din surse nealimentare.

Cum poate fi minimizat impactul?

Cu toate că eliminarea efectelor nocive ale microplasticului poate părea imposibilă, totuși, există posibilități de a reduce cantitatea de microplastic cu care interacționați. Iată câteva sfaturi:

1.Limitați consumul produselor procesate

Studiile au asociat consumul de alimente procesate, cum ar fi hamburgerii, semifabricatele, cartofii prăjiți, înghețata, conservele, băuturile carbogazoase cu niveluri mai sporite de ftalați în organism. Acest efect este mai pronunțat la copii.

Experții atenționează, de asemenea, că valoarea nutrițională scăzută a alimentelor procesate, combinată cu efectele nocive ale microplasticului prezente în aceste produse sunt responsabile de dezvoltarea bolilor cronice, inclusiv a bolilor de inimă.

Soluție: optați pentru alimentele integrale și alimentele neprocesate.

2. Alegeți ambalaje ecologice

Utilizarea ambalajelor ecologice reduce sursa de microplastic în alimente. Reduceți cantitatea de ambalaje, ustensile și pungi din plastic de unică folosință, predați-le pentru reciclare.

Soluție: alegeți recipiente de depozitare din sticlă, oțel, bambus.

3. Nu cumpărați produse cosmetice cu microplastic, de exemplu, exfolianți și geluri de duș cu particule abrazive din plastic, produse cosmetice cu sclipici.

4. Evitați îmbrăcămintea sintetică ori de câte ori este posibil

Spălați materialele sintetice într-un ciclu rapid și în apă rece.

5. Pentru a evita contaminarea cu particule toxice din aer, evitați arderea nesancționată a deșeurilor.

La nivel mondial, sunt depuse eforturi de reducere a utilizării materialelor plastice, de promovare a reciclării acestor materiale și de reducere a deșeurilor de plastic.

În anul 2019 Agenția Europeană pentru Produse Chimice a propus interzicerea adăugării de microplastice în produsele cosmetice, produse chimice de uz casnic, vopsele ș.a.

În timp ce acest proiect de lege este încă în discuție, SUA deja au interzis comercializarea cosmeticelor și a substanțelor chimice de uz casnic ce conțin microplastic din anul 2018.