În perioada 09 – 13.09.2019, se desfășoară Campania de informare şi conştientizare pentru sensibilizarea publicului privind riscurile consumului de alcool pentru mamă și copil în perioada sarcinii.
În țara noastră, numărul de cazuri al persoanelor care suferă de alcoolism cronic este de trei ori mai mare față de media europeană. Potrivit datelor statistice, la începutul anului 2019, 46 169 bolnavi de alcoolism cronic au ajuns sub supraveghere medicală, din aceștia, femeile constituie circa 15-17 % .
Ponderea femeilor este mult mai înaltă în regiunile rurale, iar cel mai înalt nivel de consum al băuturilor alcoolice este înregistrat printre femeile de vârstă reproductivă. Rezultatele Studiului STEPS privind prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, efectuat în Republica Moldova în anul 2013 denotă că 53,5% dintre femei sunt consumatoare curente de alcool, iar 9,2% au fost antrenate în episoade de consum abuziv de alcool.
În 2018 au fost luate primar la evidență 575 femei sau 17,2% din toți bolnavii cu alcoolism cronic. Este alarmant faptul că circa 52% dintre femeile supravegheate sunt de vârstă fertilă şi educă copii, punând în pericol direct fertilitatea acestora, precum şi sănătatea viitoarelor generaţii.
Expunerea fetală la alcool apare atunci când o femeie consumă alcool în timpul sarcinii. Cea mai gravă patologie asociată este sindromul alcoolismului fetal, în cazul în care mama consumă cantități mari de alcool în timpul sarcinii. Lipsa diagnosticului precoce a copiilor născuţi cu tulburări alcoolice fetale reduce accesul la servicii de recuperare timpurie pentru prevenirea handicapului.
Consumul de alcool acționează în mod dramatic asupra organismului femeii, mai ales în perioada sarcinii, fătul devenind o victimă pasivă. Copii deja în perioada de dezvoltare uterină suferă de sindromul alcoolic fetal (SAF). SAF este o tulburare gravă de dezvoltare cauzată de consumul de alcool al mamei în timpul sarcinii, având ca şi caracteristici clinice: malformaţii cranio-faciale specifice, retard de creştere intrauterină, disfuncţia sistemului nervos central cu tulburări cognitive, dificultăţi de învăţare sau comportament hiperactiv.
Toate persoanele cu SAF au dizabilităţi cognitive, sociale şi comportamentale pe tot parcursul vieţii. Diagnosticul definitiv de SAF se pune cu dificultate pentru că nu există teste biochimice specifice, manifestările clinice pot fi variate, iar trăsăturile faciale specifice sunt mai evidente la vârsta de 2-3 ani. Un criteriu de diagnostic pozitiv este istoricul confirmat de expunere alcoolică în timpul sarcinii, fapt care frecvent nu este recunoscut de mamă ca să nu fie învinuită de iresponsabilitate de către apropiați.
Leziunile provocate de expunerea alcoolului sunt ireversibile, de aceea niciun tratament nu poate preveni efectele nedorite asupra copilului. Tratamentul şi îngrijirea copiilor cu SAF este destul de dificilă. Noi născuţii, sugarii şi copiii mici necesită suport special pentru o dezvoltare fizică şi psihică normală. Copiii mai mari necesită terapie ocupaţională, educaţională, tratament logopedic, suport educaţional pentru corectarea tulburărilor cognitive, terapie comportamentală.
Chiar dacă pronosticul este rezervat, 95% din copii diagnosticați cu SAF vor avea probleme de sănătate mintală. La vârsta şcolară, micii pacienți pot abuza ori deveni dependenți de alcool, droguri. Ei pot manifesta tulburări de comportament cu delicvenţă (60%); prezintă comportament sexual inadecvat (52%), iar la vârsta adultă sunt incapabili de a trăi independent (82%) şi au probleme cu găsirea sau menţinerea unui loc de muncă (70%).
Unica cale de prevenire a SAF ecte evitarea consumului de alcool în timpul sarcinii!
