Ateroscleroza este o afecțiune inflamatorie cronică, care afectează arterele, în special cele mari și mijlocii. Aceasta constă în reducerea lumenului vascular prin depuneri de lipide în pereții vaselor formând plăcile de aterom. În consecință se micșorează aportul de sânge către țesuturi, apar suferințe de tip ischemic și complicații severe, cum ar fi atacul de cord, accident vascular cerebral sau boala arterială periferică. Ateroscleroza a devenit una din principalele cauze de mortalitate și morbiditate din țările dezvoltate și este adesea asociată cu factori de risc precum fumatul, colesterolul ridicat în sânge, hipertensiunea arterială, diabetul și sedentarismul.
Există convingerea în rândul populației despre faptul că ateroscleroza se asociază factorului genetic. Nu avem dovezi ferme, care să susțină această ipoteză. Factorii genetici implicați în apariția aterosclerozei se întâlnesc la doar o persoană din 400 – 500, ceea ce înseamnă că la toți ceilalți pacienți, tipul și cantitatea de calorii consumate este principalul vinovat. În țările dezvoltate, produsele de origine animală – în special carnea de vită, lactatele și ouăle sunt principalele surse de colesterol. Aproximativ 40% din colesterolul de origine alimentară provine din carnea de vită, lapte și produse lactate, iar 45% provine din ouă, pe care de multe ori le consumăm în cantități exagerate, fără a fi conștienți de asta. Deci, principalul motiv al formării plăcilor de aterom este hipercolesterolemia, în special valorile crescute de LDL.
Clasificarea:
Ateroscleroza poate fi clasificată în funcție de mai multe criterii, inclusiv localizarea leziunilor și severitatea acestora. Iată câteva clasificări comune:
- După localizare:
- Ateroscleroza coronariană: afectează arterele coronariene, care furnizează sânge inimii.
- Ateroscleroza carotidiană: implică arterele carotide, care furnizează sânge creierului.
- Ateroscleroza aortei: afectează artera principală a corpului, aorta.
- Ateroscleroza periferică: afectează arterele periferice, cum ar fi cele din picioare și brațe.
- După stadiul și severitatea leziunilor:
- Ateroscleroza incipientă: primele etape ale formării plăcii aterosclerotice.
- Ateroscleroza moderată: plăcile devin mai mari și pot începe să restricționeze fluxul de sânge.
- Ateroscleroza avansată: plăcile devin mari și instabile, crescând riscul de complicații, cum ar fi tromboza sau ruptura plăcii.
- După aspectul anatomic:
- Ateroscleroza difuză: leziuni aterosclerotice distribuite pe mai multe artere.
- Ateroscleroza focală: leziuni localizate într-o anumită zonă a unei artere.
- După gradul de stenoză (îngustare):
- Ateroscleroza ne-stenozantă: plăcile nu produc o îngustare semnificativă a arterei.
- Ateroscleroza stenozantă: plăcile îngustează semnificativ lumenul arterei, afectând fluxul sanguin.
Clasificările exacte pot varia în funcție de sursele medicale și de contextul clinic.
Cine poate suferi de ateroscleroză?
Ateroscleroza poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, sex sau grup etnic, dar anumiți factori de risc cresc probabilitatea dezvoltării acestei afecțiuni. Iată câțiva factori care pot contribui la apariția aterosclerozei:
- Vârsta: Riscul de a dezvolta ateroscleroză crește odată cu înaintarea în vârstă. Plăcile de aterom se pot acumula de-a lungul timpului.
- Sexul: Bărbații sunt, în general, mai predispuși spre a dezvolta ateroscleroză în comparație cu femeile. Cu toate acestea riscul pentru femei poate crește după menopauză, când nivelurile de estrogen scad.
- Istoricul familial: Persoanele cu un istoric familial de ateroscleroză sau boli cardiovasculare prezintă un risc mai mare de a dezvolta și ele aceste afecțiuni.
- Fumatul: Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru ateroscleroză. Substanțele chimice din fumul de tutun pot deteriora pereții arteriali și pot accelera formarea plăcilor de aterom.
- Hipertensiunea arterială: Tensiunea arterială ridicată poate duce la leziuni ale pereților arteriali, facilitând formarea plăcilor de aterom.
- Colesterolul ridicat: Nivelurile ridicate de colesterol LDL („colesterolul rău”) și trigliceride în sânge pot contribui la formarea plăcilor de aterom în artere.
- Diabetul zaharat: Persoanele cu diabet zaharat și patologii inflamatorii au un risc crescut de a dezvolta ateroscleroză, deoarece nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot deteriora pereții vasculari.
- Sedentarismul: Lipsa activității fizice și un stil de viață sedentar sunt asociate cu un risc crescut de a dezvolta ateroscleroză.
Diagnosticarea:
Mulți pacienți se întreabă dacă ateroscleroza se vindecă. Dacă este diagnosticată din timp, atunci șansele de vindecare sunt mult mai mari, iar complicațiile grave care pot să apară vor fi prevenite. Boala poate fi depistată prin mai multe metode:
1.Consultație clinică: în urma evaluării amănunțite de către medic, acesta poate stabili dacă sunt simptome sugestive unei afecțiuni aterosclerotice, fie ele cardiace, cerebrovasculare sau ale arterelor periferice.
2.Analize de sânge: se recomandă un set de analize uzuale, în special cele pentru testarea glicemiei și colesterolului.
2.Ecografie Doppler: în acest fel medicul va verifica prezența plăcilor de aterom la nivelul peretelui arterial, circulația sângelui și presiunea la nivelul sistemului arterial.
3.Electrocardiograma si ecocardiografia: necesare pentru a da informații de bază legate de funcționarea inimii.
4.Test de efort: un test similar cu EKG, dar prin care medicul va afla cum funcționează inima în timpul unui efort fizic gradat.
5.Angiografia sau coronarografia: este necesară în anumite situații, în special când boala este deja manifestată, această procedură constă în injectarea unei substanțe de contrast pe bază de iod, astfel încât arterele se vor opacifia (“colora”) și vor deveni vizibile la un aparat cu raze X.
6.Tomografia sau testul RMN: sunt metode neinvazive de diagnostic prin care medicul va putea detalia structura peretelui arterei, depunerile de calciu și eventual prezența anevrismelor.
Simptome
Ateroscleroza nu are simptome în primele stadii ale bolii, manifestările ei apar destul de târziu, când tratamentul devine deja obligatoriu. În această fază este evident că o arteră este atât de afectată încât nu mai poate transporta eficient sângele spre organele din corp. Respectiv poate apărea: durere sau presiune în piept (angină pectorală) – dacă sunt afectate arterele de la nivelul inimii; slăbiciune sau lipsa forței musculare la nivelul membrelor, tulburări de vedere, discurs incoerent, tulburări de memorie, asimetrii la nivelul feței – pot și semnele unui accident vascular cerebral; durere la nivelul picioarelor în timpul mersului – dacă sunt afectate arterele periferice; hipertensiune arterială sau insuficiență renală – în cazul afectării vaselor organelor respective ș.a..
Tratamentul:
Tratamentul poate fi de mai multe tipuri, în funcție de gravitatea afecțiunii și de localizarea arterei afectate. Astfel, tratamentul poate fi: medicamentos, cu scop de scădere a nivelului de colesterol, medicația vasodilatatoare, pentru reglarea tensiunii arteriale și a pulsului, diuretice, tratament antitrombotic, pentru normalizarea glicemiei. Nu există un tratament specific pentru desfundarea vaselor de sânge – așa cum speră majoritatea pacienților – ci există tratamente menite să contracareze efectele îngustării acestora și să prevină depunerea în continuare a colesterolului.
Noutăți
În ultimii ani, cercetarea în profilaxia aterosclerozei a fost axată pe mai multe direcții, inclusiv pe modificările stilului de viață, tratamente farmacologice și intervenții chirurgicale. Iată câteva dintre noutățile relevante în profilaxia acestei afecțiuni:
-Terapii antiinflamatorii: inflamația joacă un rol crucial în dezvoltarea aterosclerozei, respectiv au fost studiate terapii care vizează reducerea inflamației, precum administrarea de medicamente antiinflamatorii non-steroidiene sau chiar terapii biologice mai specifice.
–Terapii genetice și moleculare: cercetările recente se îndreaptă și către terapiile genetice și moleculare, care vizează corectarea genelor asociate cu riscul crescut de a dezvolta ateroscleroză sau îmbunătățirea funcției endoteliului vascular.
–Terapii cu celule stem: utilizarea celulelor stem în terapia aterosclerozei a fost investigată, inclusiv prin administrarea de celule stem pentru a repara leziunile vasculare și a îmbunătăți funcția endoteliului.
–Intervenții de modificare a stilului de viață: promovarea unui stil de viață sănătos rămâne esențială în profilaxia aterosclerozei. Noile abordări se concentrează pe educație, promovarea activității fizice regulate, gestionarea stresului și adoptarea unei diete echilibrate și sănătoase.
–Terapii cu nanoparticule: utilizarea nanoparticulelor pentru livrarea țintită a medicamentelor în plăcile de aterom este o altă direcție de cercetare în profilaxia aterosclerozei, aceasta poate îmbunătăți eficiența tratamentului și reduce efectele secundare.
–Medicina personalizată: abordările de medicină personalizată, inclusiv testele genetice și biomarkerii specifici, pot ajuta la identificarea persoanelor cu risc crescut de a dezvolta ateroscleroză și la adaptarea tratamentului în funcție de caracteristicile individuale ale fiecărui pacient.
Acestea sunt doar câteva dintre noile direcții și inovații în profilaxia acestei patologii, iar cercetarea continuă în acest domeniu pentru a dezvolta terapii mai eficiente și mai personalizate.
Din fericire, complicațiile pot fi prevenite și ținute sub control prin menținerea unui stil de viață sănătos, gestionarea stresului, inclusiv renunțarea la fumat, adoptarea unei alimentații echilibrate, menținerea unei greutăți sănătoase și exercițiile fizice regulate.
- Medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
- site: www.prosanatate.md
- e-mail: lilia.plamadeala@ansp.gov.md
- tel: 022574573, 060167771
