Accidentul vascular cerebral apare atunci când alimentarea cu sânge a unei părți a creierului este întreruptă. Fără sânge, celulele creierului pot fi deteriorate sau pot muri. Impactul accidentului vascular cerebral poate fi atât pe termen scurt, cât și pe cel lung, în funcție de ce parte a creierului este afectată și de cât de repede este tratată. Supraviețuitorii accidentului vascular cerebral se pot confrunta cu dizabilități ample, inclusiv dificultăți de mobilitate și de vorbire, precum și a modului în care gândesc și simt.
Accidentul vascular cerebral devine din ce în ce mai tânăr și deține locul trei în clasamentul mondial al mortalității. Conform estimărilor experților Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), atât incidența cât și impactul AVC va crește considerabil în următorii 50 de ani atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Apariţia unui AVC se află într-o conexiune puternică cu un șir de factori de risc, inclusiv factorii habituali, fiziologici şi biochimici modificabili.
Accidentul vascular cerebral poate apărea chiar și la persoanele aparent sănătoase.
Factori de risc
Factorii de risc pentru un accident vascular cerebral pot fi modificabili sau nemodificabili.
Anumite afecțiuni pot crește riscul de AVC. În cazul în care aceste afecțiuni pot fi ținute sub control, riscul de AVC poate scădea.
Factorii de risc modificabili (care pot fi controlați):
– tensiunea arteriala crescută (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca și importanță, după vârstă;
– diabetul zaharat, aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedează prin AVC. Prezența diabetului crește de 2 ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afectării circulației care apare în această boală;
– nivelul crescut de colesterol din sânge poate genera afecțiuni ale arterelor coronare și la infarct miocardic, care la rândul lor cresc riscul de AVC;
– alte afecțiuni cardiace, precum endocardita, afecțiuni ale valvelor cardiace, foramen ovale, cardiomiopatie, fibrilație atrială;
– fumatul, inclusiv fumatul pasiv;
– lipsa activității fizice;
– obezitatea;
– folosirea unor medicamente, cum sunt anticoncepționalele orale (în special la femeile care fumează sau care au avut până în prezent tulburări de coagulare), anticoagulantele, corticosteroizii. La femeile aflate în menopauză, terapia de înlocuire hormonală are un risc mic de accident vascular cerebral;
– consumul sporit de alcool – persoanele care consumă excesiv alcool, în special cele care fac intoxicații acute cu alcool, au un risc mare de AVC. Intoxicația alcoolică se definește prin consumul a mai mult de 5 porții de alcool pur într-o perioadă scurtă de timp;
– consumul de droguri.
Factorii de risc nemodificabili (care nu pot fi controlați):
– vârsta: riscul de accident vascular cerebral crește odată cu vârsta și se dublează cu fiecare decadă după 55 ani. Cel puțin 66 % din toate persoanele cu AVC au vârsta de 65 de ani sau mai mult.
– rasa: americanii de culoare și spaniolii au un risc mai mare decât persoanele de alte rase. Atât femeile, cât și bărbații de culoare au un risc de 2 -3 ori mai mare de a face un AVC ischemic și de a deceda din această cauză.
– sexul: până la vârsta de 75 de ani, AVC este mai frecvent la bărbați decât la femei. După această vârstă, femeile sunt mai afectate.
– istoricul familial: riscul de AVC este mai mare dacă un părinte, un frate sau o soră a avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitoriu.
– antecedentele personale: prezența în trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitoriu.
Metode de control a factorilor de risc
Factorii de risc menționați pot fi controlați prin următoarele măsuri:
– controale medicale regulate pentru ținerea sub control a tensiunii arteriale: acest lucru este important mai ales pentru persoanele care au diabet zaharat;
– activitatea fizică scade semnificativ riscul de accident vascular cerebral, în mare parte datorită reducerii a doi dintre cei mai mari factori de risc pentru AVC, precum tensiunea arteriala crescută și afecțiunile cardiace. Cu cât o persoană e mai activă din punct de vedere fizic, cu atât se reduce mai mult riscul de AVC;
– controlul nivelului de colesterol din sânge, a afecțiunilor cardiace (fibrilația atrială), a diabetului și a afectării arterelor coronariene;
– renunțarea la fumat: consumul zilnic de țigări crește riscul de AVC de două ori și jumătate;
– administrarea de medicamente pentru scăderea colesterolului numite statine, la persoanele cu niveluri mari de colesterol sanguin sau la cele care au suportat un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral;
– administrarea de aspirină și de anticoagulante la indicația medicului dacă în istoricul persoanei a existat un infarct miocardic;
– menținerea unei greutăți optime: supraponderalii au un risc mare de dezvoltare a tensiunii arteriale crescute, a unor probleme cardiace și a diabetului, care sunt factori de risc pentru AVC;
– consumul de alimente sănătoase, echilibrate, cu un conținut scăzut de colesterol, grăsimi saturate, zahăr și sare. Alimentele bogate în grăsimi saturate și în colesterol pot îngroșa și rigidiza vasele sanguine.
Creșterea consumului de fructe și de legume duce la mărirea aportului de potasiu și de vitamine din grupul B, C, E și riboflavină.
–limitarea consumului de alcool până la moderat (o doză pe săptămână) poate scădea riscul de AVC. Consumul excesiv (mai mult de 2 pahare pe zi) creste acest risc.
– evitarea consumului de droguri;
– evitarea administrării de anticoncepționale în caz că există și alți factori de risc.
– gestionarea stresului: aproximativ 1 din 6 accidente vasculare cerebrale sunt legate de sănătatea mintală. Depresia și stresul sunt legate de un risc de aproape două ori mai mare de accident vascular cerebral și TIA (mini accidente vasculare cerebrale), în special la adulții de vârstă mijlocie și mai în vârstă.
În cazul apariției simptomelor unui AVC, este nevoie de un consult medical urgent. Administrarea precoce a tratamentului diminuează amploarea dizabilității.
Vindecarea depinde de localizarea și de extinderea leziunii din creier cauzată de AVC și de capacitatea altor regiuni sănătoase de a prelua funcțiile regiunii afectate.
Aveți grijă de sănătatea Dumneavoastră, salvați timpul prețios!
- Medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
- site: www.prosanatate.md
- e-mail: lilia.plamadeala@ansp.gov.md
- tel: 022574573, 060167771
