Cristina Șcerbatiuc, d.ș.m, conf.univ,
catedra oftalmologie USMF N. Testemițanu
Miopia reprezintă în prezent una dintre cele mai importante provocări în oftalmologia modernă, fiind considerată o veritabilă „epidemie silențioasă” a secolului XXI. Creșterea accelerată a prevalenței acesteia este strâns legată de schimbările stilului de viață, în special în mediul urban, unde predomină activitățile în de aproape și utilizarea dispozitivelor digitale.
Datele epidemiologice globale indică o creștere alarmantă. Dacă în anul 2000 prevalența miopiei era estimată la aproximativ 22–23%, până în anul 2050 aceasta ar putea atinge 50% din populația globală. Mai îngrijorător este faptul că formele de miopie forte de obicei peste -6.00 dioptrii, asociate cu risc crescut de complicații ireversibile, sunt în continuă creștere.
Miopia (miopia) este în creștere rapidă în rândul copiilor europeni, prevalența fiind estimată la aproximativ 7-14%, în funcție de vârstă, crescând semnificativ odată cu vârsta școlară. Miopia ar putea afecta aproape jumătate dintre tinerii absolvenți de școală din anumite zone până în 2035, dacă nu se abordează problema.
În Republica Moldova, lipsa unor registre naționale detaliate limitează evaluarea exactă a prevalenței acestei maladii. În ultimii 20 de ani observațiile clinice și tendințele regionale sugerează o creștere similară, în special în rândul copiilor de vârstă școlară.
Deși, la prima vedere, miopia poate fi percepută ca o simplă tulburare ce necesită corecție optică, impactul său depășește cu mult inconvenientul purtării ochelarilor. Debutul precoce și progresia rapidă favorizează apariția miopiei înalte, asociată cu risc crescut de complicații oculare severe, precum degenerescențele corioretiniene periferice și centrale, dezlipirea de retină, glaucomul și alte afecțiuni ce pot compromite ireversibil funcția vizuală.
Miopia trebuie privită nu doar ca o problemă clinică individuală, ci ca o problemă majoră de sănătate publică. Profilaxia și controlul progresiei miopiei devin astfel obiective esențiale, necesitând implicarea coordonată a medicilor, a sistemului educațional și a familiei.
Miopia apare cel mai frecvent în copilărie, în special între vârstele de 7 și 14 ani, perioadă în care ochiul este în plină dezvoltare și sensibil la influențele mediului. În această perioadă, manifestările pot fi discrete, însă o monitorizare atentă a comportamentului copilului poate facilita identificarea precoce a miopiei.
Apropierea exagerată de ecran sau de materialele de studiu, dificultățile în a distinge clar scrisul de la tablă, clipitul frecvent ori tendința de a miji ochii reprezintă semne sugestive care nu trebuie ignorate.
În dezvoltarea miopiei foavorizează următorii factori de risc:
1. Factori genetici
- risc de 2–3 ori mai mare dacă un părinte este miop;
- risc de până la 5–6 ori dacă ambii părinți sunt miopi;
În acest caz sunt implicate multiple gene asociate remodelării sclerei și creșterii axiale (ex. gene implicate în metabolismul colagenului).
2. Factori de mediu
- cititul în condiții de iluminare slabă;
- utilizarea smartphone-urilor și tabletelor fără pauze;
- lucru prelungit la calculator;
- lipsa expunerii la lumină naturală, care stimulează secreția de dopamină la nivel retinian și inhibă creșterea oculară anormală;
- iluminare insuficientă → efort vizual crescut;
- iluminare excesivă → disconfort și adaptare deficitară.
Miopia nu înseamnă doar ochelari. Miopia are un impact mult mai profund decât pare la prima vedere — afectează sănătatea, performanța și calitatea vieții.
Impact asupra sănătății:
Crește riscul unor afecțiuni oculare grave, precum: dezlipirea de retina; maculopatia miopică; glaucomul; cataracta precoce.
Impact asupra vieții de zi cu zi: dificultăți în activitățile școlare; complexarea adolescenților; scăderea performanței școlare; limitarea unor activități cotidiene.
Impact economic: cheltuieli pentru corecție și tratament; pierderi de
productivitate pe termen lung.
Intervenția timpurie este esențială, deoarece contribuie la încetinirea evoluției miopiei și la diminuarea riscului de complicații pe termen lung.
În prevenirea miopiei, familia și școala au un rol esențial. Acasă, părinții pot susține sănătatea vederii prin crearea unor obiceiuri vizuale corecte, gestionarea timpului petrecut în fața ecranelor și promovarea activităților în aer liber, recunoscute pentru efectul lor protector asupra dezvoltării ochiului. În paralel, școala are un rol activ în protejarea vederii, prin asigurarea unui mediu de studiu corect — iluminare adecvată, mobilier ergonomic și pauze vizuale regulate. Parteneriatul dintre familie și instituțiile educaționale este esențial pentru formarea unor obiceiuri sănătoase și pentru limitarea progresiei miopiei încă din copilărie.
Miopia nu mai este doar o problemă individuală — este o provocare reală de sănătate publică, care începe din copilărie.Schimbările mici, făcute zilnic, pot avea un impact major pe termen lung.
Profilaxia miopiei
1. Expunerea la lumină naturală.
Expunerea la lumină naturală (>10.000 lux) are rol protector prin reducere cu 30–50% a riscului de miopie la copii: creșterea dopaminei retiniene, inhibarea elongării axiale.
2. Controlul activităților de aproape: limitarea timpului continuu de lucru de aproape; alternarea cu activități la distanță.
3. Regula 20-20-20: la fiecare 20 minute petrecute în fața unui ecran sau citind, este recomandată o pauză scurtă de 20 secunde și privitul în depărtare la o distanță de 6 metri.
4. Igiena vizuală: poziție ergonomică la masă cu ecranul plasat sub nivelul ochilor; iluminare laterală difuză și evitarea reflexiilor.
5. Screening oftalmologic: permite depistarea miopiei incipiente; inițierea măsurilor de control cu monitorizare anuală.
6. Corecția optică: îmbunătățește funcția vizuală; reduce stresul acomodativ.
7. Controlul progresiei miopiei: modularea biochimică a creșterii oculare, reducerea progresiei miopiei cu 40–60%; utilizarea lentilelor ortokerator permite remodelarea corneană în timpul nopții; control al elongării axiale.
Protejați vederea astăzi, pentru un viitor clar mâine!
- Medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
- site: www.prosanatate.md
- e-mail: viorica.prisacari@ansp.gov.md
- tel: 022574683, 069424747
