Activitate fizică este definită drept orice mișcare a corpului produsă de mușchii scheletali care necesită consum de energie. Acest concept include exercițiile fizice, sportul, călătorii active (ciclism, mers pe jos), treburile casnice și activitățile fizice legate de muncă.

Activitatea fizică regulată are mai multe beneficii pentru sănătate de-a lungul vieții. În rândul copiilor și a adolescenților activitatea fizică oferă beneficii pentru dezvoltarea cognitivă, abilitățile motorii, stima de sine, integrarea socială, sănătatea musculo-scheletică, performanța școlară și bunăstarea generală. În rândul adulților, activitatea fizică contribuie la prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul (în special de sân și de colon), diabetul, reducând mortalitatea generală și riscul de deces prematur.

Activitatea fizică contribuie, de asemenea, la prevenirea și gestionarea afecțiunilor de sănătate mintală la copii, adolescenți și adulți. Datele arată că activitatea fizică are un efect pozitiv asupra autopercepției fizice, precum și asupra simptomelor depresive și de schizofrenie, îmbunătățește starea de spirit și încetinește declinul cognitiv.

Comportamentul sedentar poate fi definit drept orice comportament caracterizat printr-o pierdere minimă de energie (1,5 echivalenți metabolici sau mai mică) în timp ce stați culcat sau așezat. Majoritatea muncii de birou, conducerea unei mașini și vizionarea televizorului, sunt exemple de comportamente sedentare. 

Lipsa de activitate fizică

Cele mai recente estimări globale arată că 81% din adolescenți au fost insuficient activi fizic (77,6% dintre băieți și 84,7% dintre fete). În rândul adulților, prevalența activității fizice insuficiente a fost de 27,5% (23,4% la bărbați și 31,7% la femei.

Inactivitatea fizică cauzează aproximativ 6% din povara bolilor cauzate de bolile coronariene, 7% din diabetul de tip 2, 10% din cancerul de sân și 10% din cancerul de colon, la nivel mondial. De asemenea, decesele premature (9,0%), mortalitatea din toate cauzele (7,2%) și decesele cauzate de boli cardiovasculare (7,6%) sunt atribuibile inactivității fizice, diferențele fiind observate între țările cu venituri mici, medii și mari.

În plus, pe măsură ce țările se dezvoltă din punct de vedere economic, nivelurile de inactivitate cresc și pot ajunge până la 70%, din cauza schimbării tiparelor de transport, a utilizării sporite a tehnologiei pentru muncă și recreere, a valorilor culturale și a comportamentelor sedentare în creștere.

Inactivitatea fizică împovărează societatea prin costul ascuns și în creștere al îngrijirii medicale și pierderea productivității. Estimările din 2016 arată că inactivitatea fizică a costat sistemul de sănătate 54 miliarde USD și a dus la pierderi economice de 14 miliarde USD. Estimările atât din țările cu venituri mari, cât și din țările cu venituri mici și medii, indică faptul că între 1 și 3% din cheltuielile naționale pentru îngrijirea sănătății sunt atribuite inactivității fizice.

Nivelurile crescute de inactivitate fizică au un impact negativ asupra sistemelor de sănătate, mediului, dezvoltării economice, bunăstării comunității și a calității vieții.

Ca răspuns la necesitatea urgentă de a aborda nivelurile de inactivitate fizică la nivel mondial, OMS a dezvoltat Planul de acțiune global privind activitatea fizică 2018–2030 (GAPPA): ,,Oameni mai activi pentru o lume mai sănătoasă” și sprijină țările și părțile interesate să implementeze aceste acțiuni în cele patru zone cheie:

1. Politica și standardele globale, susținute de cele mai recente dovezi care sunt permanent actualizate, pentru a ajuta țările să dezvolte politici adecvate, să creeze investiții și mecanisme de finanțare pentru a crește nivelurile de activitate fizică în rândul tuturor populațiilor. 
2. Instrumentele și resursele globale, ce includ tot necesarul pentru promovarea activităților fizice, cum ar fi mersul pe jos și cu bicicleta, integrarea activității fizice în asistența medicală primară, inovații folosind platforme digitale pentru a ajuta la schimbarea comportamentelor. 
3. Coordonarea și colaborarea cu sectoarele din sport, transport și mediu consolidează inițiativele „sport pentru toți” și ne asigură că design-ul urban și sistemele de transport oferă locuri sigure și oportunități de activitate fizică pentru toată lumea.  
4. Monitorizarea progresului global prin instrumente precum ,,Chestionarul global de activitate fizică” (GPAQ) și Sondajul global de sănătate al elevilor în școală (GSHS), ajută țările să evalueze factorii de risc comportamentali legați de inactivitatea fizică.   

OMS a dezvoltat recomandări privind activitatea fizică destinate pentru toate grupele de populație și grupe de vârstă de la 5 la 65 de ani și peste, indiferent de gen, apartenență culturală sau statut social-economic și sunt relevante pentru persoane cu diferite abilități. Persoanele cu patologii cronice și / sau dizabilități, precum gravidele și femeile în perioada post-partum, de asemenea, trebuie, pe cât e posibil și în funcție de abilitățile lor să depună efort pentru a urma aceste recomandări.

Activitatea fizică minimă este mai oportună decât absența totală a acesteia.

      Pentru o sănătate mai bună, fiecare pas contează!

Lilia Plamadeala

• Medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
• site: www.prosanatate.md
• e-mail: lilia.plamadeala@ansp.gov.md
• tel: 022574573, 060167771