În acest an, în perioada 17-23 ianuarie se desfășoară Săptămâna europeană de prevenire a cancerului de col uterin, scopul căreia este sporirea gradului de conștientizare al screening-ului de col uterin.
Cancerul de col uterin, numit și cancer cervical, este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer depistat în rândul femeilor din întreaga lume si reprezintă aproximativ 8% din totalul cazurilor si deceselor totale cauzate de cancer.
Screening-ul de col uterin este un proces care urmărește determinarea prezenței sau a absenței celulelor anormale aflate în stadii inițiale, înainte ca acestea să se transforme în celule canceroase (maligne).
Cel mai frecvent, cancerul de col uterin este provocat de infectarea cu Papiloma virusul uman (HPV). În unele studii existente în acest moment este descrisă depistarea acestuia în peste 90% din cazurile de cancer de col uterin.
Infecția cu HPV este una virală, care se transmite preponderent pe cale sexuală, fiind cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală din lume. În acest moment, sunt cunoscute peste 100 tipuri de virusuri HPV, 40 dintre care pot afecta organele genitale. 14 dintre acestea sunt poziționate în grupul de risc sporit de apariție a cancerului (genital, anal, cervical, a capului și a gâtului atât la femei, cât și la bărbați).
Cancerul de col uterin ar trebui să devină una dintre formele cel mai frecvent prevenite și tratate de cancer, deoarece programele de screening actuale pot detecta semnele de boală într-un stadiu incipient, ceea ce poate asigura un tratament eficient al afecțiunii. Totodată, în acest moment, există vaccinuri care protejează eficient împotriva tipurilor HPV cu risc sporit.
La nivel mondial, în 2020, aproximativ 604 000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin, iar 342 000 au murit din cauza acestei boli. Cel mai frecvent, boala afectează și ia din viață (~90% cazuri) femeile din țările cu venituri mici și mijlocii.
În Uniunea Europeană, cancerul de col uterin se plasează pe locul doi, după cancerul de sân, după frecvența afectării femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 44 de ani. Astfel, acesta provoacă, anual, aproximativ 33 000 cazuri de îmbolnăvire și 15 000 de decese.
În Republica Moldova, sunt la evidență 4182 paciente afectate de cancer de col uterin, ceea ce constituie 227, 1 la 100 mii populație feminină. Anual, sunt înregistrate în jur de 300 cazuri noi, respectiv 17, 1 la 100 mii populație feminină. 47% din acestea sunt cazuri depistate în stadiul precoce (stadiul I și II), pacientele urmând tratament specific.
Cel mai frecvent, cancerul de col uterin se depistează la vârsta de 40-45 și 50-60 de ani. Anual, din cauza acestei afecțiuni decedează în jur de 160 de femei.
Conform Programului naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1291/2016, se prevede reducerea cu 10% a incidenței și cu 7% a mortalității de cancer de col uterin către a.2025.
În noiembrie 2020, OMS a lansat oficial Strategia globală de accelerare a eliminării cancerului de col uterin. Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului de comun cu OMS au dezvoltat ghiduri actualizate pentru screening-ul și tratamentul leziunilor pre-canceroase de col uterin, cele mai bune practici și implementarea programelor naționale.
Pentru a elimina cancerul de col uterin ca problemă de sănătate publică, toate țările trebuie să atingă și să mențină o rată de incidență de mai puțin de 4 cazuri noi de cancer de col uterin la 100 000 de femei pe an. Atingerea acestui obiectiv se bazează pe trei piloni cheie și pe țintele corespunzătoare:
• Vaccinare: 90% dintre fete complet vaccinate cu vaccinul HPV până la vârsta de 15 ani;
• Screening: 70% dintre femei depistate folosind un test de înaltă performanță până la vârsta de 35 de ani și repetat până la vârsta de 45 de ani;
• Tratament: 90% dintre femei cu pre-cancer tratate și 90% dintre femei cu cancer invaziv controlat.
Studiul național post-intervenție despre cunoștințele, atitudinile și practicile în domeniul prevenirii cancerului de col uterin realizat în anul 2020, arată că tendința de efectuare a testului citologic în Republica Moldova este pozitivă. Gradul de conștientizare a femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani cu privire la testul citologic a crescut de la 47% în 2018 la 62% în 2020, iar ponderea femeilor care au efectuat, ca urmare a cunoștințelor lor, testul de prevenție s-a dublat în ultimii doi ani.
Comunicatoare în sănătate, la proiectul moldo-elvețian „Viață Sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”
site: www.viatasan.md
e-mail: lilia.onea@viatasan.md
tel: 078999208