Obezitatea este una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică din secolul XXI. Prevalența sa s-a triplat în multe țări din regiunea europeană a OMS încă din anii 1980, iar numărul celor afectați continuă să crească într-un ritm alarmant, în special în rândul copiilor. Pe lângă faptul că provoacă diferite dizabilități fizice și probleme psihologice, excesul de greutate crește drastic riscul unei persoane de a dezvolta o serie de boli netransmisibile (BNT), inclusiv boli cardiovasculare, cancer și diabet. Riscul de a dezvolta mai mult de una dintre aceste boli (comorbiditatea) crește, de asemenea, odată cu creșterea greutății corporale. Obezitatea este deja responsabilă pentru 2-8% din costurile de sănătate și 10-13% din decese în diferite părți ale regiunii.

Amploarea și impactul obezității în lume:

1. Se așteaptă ca obezitatea infantilă să crească cu 60% în următorul deceniu, ajungând la 250 de milioane până în 2030.
2. 1,800 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu obezitate.
3. Consecințele medicale ale obezității ne vor costa peste 1 trilion de dolari până în 2025.
4. Persoanele care trăiesc cu obezitate sunt de două ori mai susceptibile de a fi spitalizate dacă sunt testate pozitiv la Covid-19.

Un mediu este definit ca „obezogen” (care determină apariția obezității) atunci când afectează negativ alimentația sănătoasă și activitatea fizică.

Astăzi trăim în medii în care domină comercializarea alimentelor ieftine și disponibile cu densitate ridicată a energiei, în timp ce oportunitățile de a fi activi fizic sunt reduse, provocând, drept urmare, o greutate în exces. Prin urmare, obezitatea nu este un eșec personal, ci o stare de boală dezvoltată ca răspuns la un mediu obezogen.

Organizația Mondială a Sănătății definește obezitatea drept o „acumulare anormală sau excesivă de grăsime care prezintă un risc pentru sănătate”.

Excesul de grăsime poate fi măsurată în mai multe moduri, dar cel mai frecvent se aplică indicatorul „IMC” (indicele de masă corporală), folosind înălțimea și greutatea pentru a vă stabili dacă greutatea este sănătoasă. Se pot utiliza și măsurători suplimentare, cum ar fi raportul talie-înălțime.

La fel ca alte boli, obezitatea are un impact asupra corpului și minții într-o serie de moduri, afectând apetitul, sațietatea, metabolismul, distribuția grăsimilor corporale și comportamentele legate de stres.

Obezitatea este o boală și un factor de risc pentru alte boli precum bolile de inimă, diabetul și unele tipuri de cancer.

Obezitatea crește în toate segmentele societății. Pentru mulți, locurile de muncă nesănătoase pot contribui la modificarea aspectului fizic, emoțional și la impactul economic al obezității.

Persoanele care trăiesc cu obezitate prezintă, de asemenea, un risc mai mare de apariție a bolilor severe și chiar de deces, dacă contractă COVID-19.

Atât societățile, cât și guvernele trebuie să acționeze pentru a reduce epidemia de obezitate.

Politicile naționale ar trebui să încurajeze și să ofere oportunități pentru o activitate fizică mai mare și să îmbunătățească accesibilitatea și disponibilitatea alimentelor sănătoase. De asemenea, acestea ar trebui să încurajeze implicarea diferitelor sectoare guvernamentale, a societății civile, a sectorului privat și a altor părți interesate.

Experiența fiecărei persoane de a trăi cu obezitate este unică. Obezitatea este complexă și este mai mult decât un exces de greutate al unei persoane. Aceasta poate avea un impact dramatic asupra sănătății și a bunăstării lor. Crearea unor societăți mai bune pentru a-i sprijini pe cei care trăiesc în prezent cu obezitate și de a dezvolta medii sigure, sănătoase și durabile care să genereze o sănătate bună în viitor este actualmente primordială.

Tendința de acumulare a greutății se referă la ideologiile negative asociate cu obezitatea și duce adesea la stigmatizare, care este un factor determinant social al sănătății. Întotdeauna trebuie să fim empatici atunci când vorbim despre persoanele care trăiesc cu obezitate.

Cum poți preveni obezitatea? Iată câțiva pași pe care îi poți urma:

• Plan de nutriție echilibrată: care conține alimente cu un conținut caloric scăzut, dar cu densitate nutrițională mare, ca de ex. fructe, legume, cereale. Evitarea grăsimilor saturate și limitarea dulciurilor și a alcoolului. Să se consume trei mese regulate pe zi, cu puține gustări între ele. Alimentele alese să promoveze cât mai des sănătatea și o greutate corporală normală.
•  Cunoașterea și evitarea capcanelor alimentare. Identificarea situațiilor care determină mâncatul fără control. Este recomandat și jurnalul alimentar, în care să se scrie ce, cât, când se mănâncă, starea de spirit sau de sațietate. Acesta este un instrument de identificare a unor modele de alimentație. Astfel, se pot dezvolta strategii individuale de a controla comportamentele alimentare.
• Activitate fizică regulată: 150-300 minute activitate fizică moderată pe săptămână, de ex. mers în ritm rapid, înot.
• Verificarea regulată a greutății corporale, cel puțin o dată pe săptămână.
• Respectarea planului pentru o greutate sănătoasă în timpul săptămânii, la sfârșit de săptămână, chiar și în vacanțe și în concedii crește șansele unui succes pe termen lung.

Vă îndemnăm să fiți conștiincioși, empatici și atenți la propriile deprinderi alimentare, activitatea fizică și deprinderi.

Fii atent la greutatea ta corporală!

Viorica Prisacari

• Medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
• site: www.prosanatate.md
• e-mail: viorica.prisacari@ansp.gov.md
• tel: 022574683, 069424747