Grăsimile se regăsesc în orice dietă zilnică – ele sunt esențiale pentru a acumula energie și senzația de sațietate. Fiind foarte calorice, acestea ne asigură cu doza de energie necesară pentru a munci, atât fizic, cât și intelectual. Totuși, nu toate grăsimile sunt bune pentru sănătatea noastră.
Există două tipuri de grăsimi în alimentația noastră: grăsimile naturale – pot fi de origine vegetală și animală. În unele produse lactate grase, în unt, în carnea de oaie, de vită, în untură și în pește, dar și în uleiuri de măsline, rapiță și de floarea soarelui, nuci, semințe, avocado se găsesc grăsimi trans în cantități moderate, însă ele nu prezintă risc pentru sănătate. Al doilea tip sunt grăsimile artificiale sau așa-zisele grăsimi trans, care sunt obținute prin adăugarea chimică a hidrogenului în grăsimile naturale. Acest tip de grăsimi se utilizează în foarte multe produse pe care le consumăm.
Vă întrebați de ce sunt „rele” grăsimile trans?
Consumul excesiv de produse care conțin astfel de grăsimi pot duce la consecințe grave și iremediabile pentru sănătatea noastră. Grăsimile trans cresc nivelul de colesterol „rău” (LDL) în organism, ceea duce la creșterea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare, printre care și hipertensiunea arterială. În același timp, grăsimile trans scad nivelul de colesterol „bun” (HDL) în organism, care ajută la îndepărtarea colesterolului de pe artere și la transportarea lui în ficat.
Grăsimile trans au ca principal efect îngroșarea arterelor, un semn bine cunoscut pentru ateroscleroză, crescând astfel riscul infarctului miocardic și al atacului vascular cerebral.
De asemenea, grăsimile artificiale contribuie la dezvoltarea obezității. Potrivit datelor Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Organizației Mondiale a Sănătății, astăzi fiecare a doua persoană, ori 56% din populația cu vârsta de peste 18 ani este supraponderală și din aceasta – aproape un sfert, 23% este obeză. Consumul de produse ce conțin grăsimi trans duce la o creștere și mai mare a acestui număr de persoane.
https://drive.google.com/file/d/1eNdtqwUikd_RNUrt6dnDkGr-kR069P8w/view?usp=sharing
Principala sursă de grăsimi trans în dieta noastră zilnică este fast-food-ul, sau așa-zisa „mâncare rapidă”, pe care o cumpărăm în stradă, piață, la magazin sau în localuri. Aceste grăsimi pot fi regăsite în produse ca napolitanele, prăjiturile, chiflele și plăcintele dulci ori sărate din comerț, hamburgerii, kebabul, pizza sau cartofii pai. Aceste produse și aluatul din care sunt făcute, conțin adaosuri sau sunt prăjite în grăsimi trans. Experții ne recomandă să ne limităm consumul zilnic de grăsimi trans la maximum 2,2 grame.
Vezi mai jos care produse conțin cea mai mare cantitate de grăsimi trans și cu cât aceasta depășește norma zilnică:
https://drive.google.com/file/d/1cLeUulR51RjlhRoz0UQaj4bpJCZkmavH/view?usp=sharing
Niciodată nu este târziu să începi un mod sănătos de viață și să îți echilibrezi obișnuințele alimentare. Nu trebuie să o faci radical și prin diete severe.
Alege ce mănânci în localuri și redu sau evită consumul de alimente de tip „fast-food”, dar și pe cele de patiserie și cofetărie, gătite din aluatul produs pe cale industrială (napolitane, vafe, chifle, plăcinte, prăjituri, etc.).
Ai grijă de sănătatea ta – alege ce mănânci!
*Alege ce mănânci! este o campanie de informare a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică susținută în cadrul activităților de promovare a sănătății a Proiectului moldo-elvețian „Viața Sănătoasă: Reducerea poverii bolilor netransmisibile”, finanțat de Biroul de cooperare al Elveției și realizat de Institutul Elveției Tropical și de Sănătate Publică. Elveția este unul dintre cei mai mari donatori bilaterali de granturi în sectorul de sănătate al Republicii Moldova.
Comunicatoare în sănătate, la proiectul moldo-elvețian „Viață Sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”
site: www.viatasan.md
e-mail: lilia.onea@viatasan.md
tel: 078999208
