Vitaminele sunt indispensabile creșterii și dezvoltării unui organism tânăr. O dietă bine echilibrată asigură acoperirea necesităților zilnice ale copiilor. Cu toate acestea, copiii care consumă o dietă limitată sau sunt mai puțin capabili să absoarbă sau să producă anumiți nutrienți pot avea nevoie de suplimente alimentare.
Acest articol prezintă vitaminele și mineralele de care copiii au nevoie pentru o creștere și o dezvoltare sănătoasă și oferă sfaturi cum cei mici le pot obține din dieta lor.
Vitamine și minerale esențiale pentru copii
Copiii trebuie să beneficieze de o dietă care conține toate grupele de alimente esențiale pentru a crește puternici și sănătoși. Planificarea mesei unui copil pentru a include toți macronutrienții, vitaminele și mineralele necesare îi poate oferi un început de viață sănătoasă. Mai jos sunt descrise câteva dintre vitaminele și mineralele esențiale de care au nevoie copiii.
Calciu
Potrivit Academiei de Nutriție și Dietetică (SUA), adolescenții ating 90% din masa osoasă maximă până la vârsta de 18 ani – fetele și la 20 de ani – băieții. Dieta unui copil trebuie să conțină toți nutrienții esențiali pentru sănătatea oaselor.
Pentru a fi asimilat maximal, calciul trebuie consumat împreună cuvitamina D,vitamina K șimagneziu.
Ghidurile dietetice oferă următoarele cerințe zilnice de calciu pentru copiii de diferite vârste:
Copii cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani: 700 miligrame (mg)/zi;
Copii cu vârsta cuprinsă între 4-8 ani: 1.000 mg/ zi;
Copii cu vârsta cuprinsă între 9-18 ani: 1.300 mg/zi.
Surse de Ca – lactatele, cum ar fi laptele, iaurtul și brânza sunt surse excelente de calciu. Un pahar de lapte oferă 300 mg de calciu.
Alte surse de calciu includ legume cu frunze verzi, nucile, cerealele pentru micul dejun și sucuri de fructe îmbogățite cu calciu.
Vitamina D
Vitamina D ajută la construirea oaselor puternice și previne rahitismul din copilărie. Copiii cu vârsta mai mică de 12 luni au nevoie de 400 de unități internaționale (UI) sau 10 micrograme de vitamina D în fiecare zi. Copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 18 ani au nevoie de 600 UI sau 15 micrograme a acestei vitamine în fiecare zi.
Surse de Vitamina D – expunerea la lumina soarelui declanșează producerea de vitamina D3 în piele, după care aceasta este stocată în ficat și celulele adipoase. Nu este clar de câtă expunere la soare are nevoie o persoană pentru a menține un nivel adecvat de vitamina D. Unii cercetători sugerează că 5-30 de minute de expunere la soare de cel puțin două ori pe săptămână fără protecție solară pot declanșa o sinteză suficientă a vitaminei D.
Cu toate acestea, expunerea la soare poate crește riscul de cancer de piele. Copiii ar trebui să poarte întotdeauna protecție solară pentru a reduce acest risc, chiar dacă se poate inhiba absorbția vitaminei D.
Foarte puține alimente conțin vitamina D. Alimentele fortificate furnizează cea mai mare parte a vitaminei D. Surse alimentare de vitamina D sunt laptele vegetal fortificat, cum ar fi laptele de migdale, de soia și de ovăz, cerealele fortificate pentru micul dejun, peștele gras, cum ar fi somonul, tonul și macroul, dar și uleiurile de ficat de pește. Cantități mai mici de vitamina D se găsesc în ficatul de vita, gălbenușul de ou și brânză.
Vitaminele grupei B
Există multe tipuri de vitamine B. Potrivit Serviciului Național de Sănătate din Regatul Unit, majoritatea vitaminelor B ajută organismul să elibereze energie din alimente. Ca atare, ele sunt vitale pentru a susține cerințele energetice ale copilului.Copiii au nevoie de vitaminele grupei B pentru sânge și metabolism sănătos,dezvoltare neurologică armonioasă, piele și ochi sănătoși.
Surse de vitamine B – carne de pasăre, pește, lapte, ouă, soia, cereale integrale și alimente fortificate cu vitaminele grupei B.
Fier
Fierul ajută celulele roșii din sânge să transporte oxigenul în organism.Fierul este important în toate etapele dezvoltării copilului. Copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 18 ani au nevoie între 7 și 15 mg de fier pe zi, în funcție de vârstă și sex.Există două forme de fier: hem și non-hem.
Fierul hem este prezent în produsele de origine animală, cum ar fi: carne roșie, inclusiv carne de vită, porc și miel, pește gras, cum ar fi somonul, tonul și macroul, carne de pasăre și ouă.
Fierul non-hem îl găsim în cereale pentru sugari fortificate cu fier, legume cu frunze de culoare verde închis, fasole și linte, tofu. Absorbția fierului non-hem poate fi susținută asociindu-l cu alimente bogate în vitamina C.
Vitamina C
Vitamina C este unul dintre nutrienții primari de care copiii au nevoie pentru funcționarea și dezvoltarea sănătoasă a sistemului imunitar. De asemenea, ajută la menținerea sănătății pielii, oaselor și a vaselor de sânge.Copiii au nevoie între 15 și 75 micrograme de vitamina C pe zi, în funcție de vârstă și sex.
Surse de vitamina C – citrice, cum ar fi portocalele, lămâii și grapefruit, kiwi, căpșuni, mango, roșii și suc de roșii, ardei gras, cartofi.
Vitamina A
Vitamina A este esențială pentru creșterea și repararea țesuturilor. De asemenea, aceasta ajută la menținerea sănătății pielii și a vederii.Copiii au nevoie între 300 și 900 mcg de vitamina A pe zi, în funcție de vârstă și sex.
Surse de vitamina A – legume, cum ar fi morcovii, cartofii dulci și spanacul, lactatele și ficatul.
Merită să le oferi copiilor vitamine fără prescripții speciale, de exemplu, pur și simplu după vârstă? Care sunt aceste vitamine și cum se determină doza?
Dacă un copil are simptome clinice de deficiență a unei anumite vitamine sau a unui microelement, este recomandat să se determine nivelul acestuia folosind un test de laborator, astfel încât medicul curant să poată prescrie o doză adecvată a nutrienților necesari. Spre exemplu, este important să controlați nivelul de vitamina D din sânge în primul an de viață al unui copil. În caz că există simptome de deficiență, atunci se administrează corecția.
În cazul fierului, este foarte important să se mențină un nivel normal în organism, deoarece nu doar anemia, dar și deficitul latent al acestui mineral are un impact negativ asupra funcționării multor organe și sisteme. Toamna și primăvara sunt cele mai frecvente perioade de manifestare a hipovitaminozei, dar autoadministrarea complexelor de vitamine la un copil nu este recomandată, în ciuda siguranței aparente a acestora.
Important! Nu ratați examinările preventive de către un medic pediatru.
Atunci când alegeți un complex de vitamine, este important să se evalueze compoziția acestuia, echilibrul și conformitatea conținutului și a dozajului componentelor cu categoria de vârstă. E corect de administrat vitaminele în timpul sau după masă pentru a asigură interacțiunea deplină și eficientă a vitaminelor cu toate componentele alimentare. Durata de administrare a vitaminelor poate fi de la 3 săptămâni la câteva luni – medicul va da recomandări în funcție de severitatea deficienței de vitamine. În preparatele farmaceutice vitaminele se conțin în doze profilactice, astfel încât posibilitatea de supradozaj este extrem de scăzută chiar și atunci când preparatele sunt utilizate pentru o perioadă îndelungată de timp.
Deci, pentru copiii mici sunt de preferate formele lichide de preparate: siropuri, suspensii, geluri, de la vârsta de patru ani se pot folosi deja forme masticabile, iar de la 6 ani se pot prescrie forme clasice de tablete.
Contraindicații
Principala contraindicație este intoleranța individuală. Complexele de vitamine, de asemenea, nu sunt recomandate în perioada de exacerbare a bolilor tractului gastrointestinal și a manifestărilor alergice. Individual și cu o atenție deosebită vitaminele se prescriu în cazul bolilor oncologice, pentru a nu provoca progresia bolii.
Se schimbă nevoia de vitamine a copiilor la vârsta școlară?
La școlari, din cauza creșterii intensive și a unei sarcini mari de studiu, nevoia de vitamine este crescută. La copii metabolismul este mai activ, iar la adolescenți se accelerează și mai mult pe fundalul schimbărilor hormonale intense. Riscul de a dezvolta hipovitaminoză în această grupă de vârstă este mare, deoarece pe lângă caracteristicile fizice, o rutină zilnică activă exclude adesea un aport echilibrat de nutrienți. De multe ori adolescentele folosesc diete neechilibrate cu scopul de a pierde în greutate. În asemenea situații, la fel, este argumentată prescrierea vitaminelor.
Dacă dezvoltarea fizică și psihoemoțională a copilului decurge normal, alimentația este echilibrată și pofta de mâncare bună, în absența manifestărilor clinice de hipovitaminoză, cu rezistență suficientă la infecții și răceli, nu este necesară administrarea complexelor de vitamine.
Sănătate să aveți!
- Medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
- site: www.prosanatate.md
- e-mail: lilia.plamadeala@ansp.gov.md
- tel: 022574573, 060167771
