În căutarea unei alternative pentru fumatul tradițional, dovedit deja ca factor major de risc pentru sănătate, au apărut alternative țigărilor convenționale, bazate pe sisteme diferite. Deși până acum nu există concluzii generale, acceptate de întreaga comunitate științifică, putem afirma că nu există nicio variantă „sigură” de fumat. 

Prin urmare, țigara electronică este un dispozitiv pe bază de baterii, folosit pentru a inhala aerosoli, care pot fi cu sau fără conținut de nicotină, arome și alte substanțe chimice. Astfel, există sistemele electronice ENDS dispozitive care furnizează nicotină sub formă de aerosol, și dispozitivele ENNDS care nu furnizează nicotină.

În acest moment, pe piață pot fi găsite mai multe tipuri de ENDS.

• Cigalikes sunt prima generație de ENDS și sunt asemănătoare cu țigările de tutun care nu sunt reîncărcabile.
• A doua generație de ENDS arată ca un stilou și îi permite utilizatorului să amestece arome, conținând un cartuș care poate fi reîncărcat.
• A treia generație de ENDS reprezintă dispozitive variabile de putere, fiind utilizate numai cu sisteme de rezervoare reîncărcate.
• A patra generație conține un cartuș mare reîncărcabil și are un design în stil de rezervor.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) declară despre o tendință îngrijorătoare a  utilizării țigărilor electronice, iar tinerii apelează la aceste produse într-un ritm alarmant.

Conform ultimelor date disponibile, țigaretele electronice au fost interzise în 30 din cele 195 de state membre ale OMS (cca 15%), iar alte 65 de guverne au adoptat deja unele măsuri de reglementare sub acest aspect. În 20 de state țigaretele electronice, în funcție de conținutul de nicotină, sunt reglementate fie ca produse terapeutice, fie ca mărfuri de consum.

În țările ce urmează a fost interzis consumul de țigarete electronice în locurile publice: Argentina, Austria, Brazilia, Brunei, Columbia, Indonezia, Iordania, Malaysia, Mexic, Oman, Panama, Qatar, Singapore, Tailanda, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Venezuela, inclusiv și vânzarea acestora – în Tailanda, Arabia Saudită, Grecia, Cambogia, Kuwait, Liban, Lituania, Mauritius, Nicaragua, Bahrein, Insulele Seychelles, Surinam.

Unele țări care monitorizează utilizarea țigărilor electronice în rândul tinerilor au înregistrat creșteri semnificative de-a lungul anilor. 

Astfel, în 2019 aproximativ 35% din tineri au raportat utilizarea de țigarete electronice în SUA, conform datelor colectate de Național Youth Tobacco Survey, ceea ce reprezintă o creștere de 10% în comparație cu anul 2018. O situație similară a fost observată în Canada unde un studiu a raportat o creștere a utilizării de țigarete electronice în grupul de vârstă <18 ani.

De asemenea, Studiul Global Youth Tobacco Survey (GYTS) realizat în Republica Moldova,  în a. 2019 relevă că 12,7% dintre elevi intervievați (cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani), utilizează țigări electronice (16,8% băieți și 8,4% fete).

Cât de sigure sunt țigările electronice?

Studiile privind siguranța țigărilor electronice sunt complicate, deoarece există diferențe între dispozitive și modul în care oamenii folosesc aceste dispozitive. De asemenea, țigările electronice sunt în continuă schimbare odată cu apariția de noi dispozitive, în prezent fiind disponibile sute de mărci și mii de arome. Deoarece produsele sunt relativ noi, nu există încă studii pe termen lung care să analizeze impactul țigărilor electronice pe întreaga durată de viață a unei persoane. Aceasta înseamnă că siguranța lor pe termen lung încă nu este cunoscută.

Țigările electronice (ENDS) provoacă leziuni pulmonare

În acest moment există suficiente dovezi că ENDS ar putea fi asociat cu leziuni pulmonare. Totodată, în ultima perioadă, țigările electronice și vapingul au fost asociate cu un focar de leziuni pulmonare în SUA. Acest fenomen a fost descris de Centrul American de Control și Prevenire a Bolilor (CDC) în luna august 2019, fiind denumit boala EVALI ( Vătămări pulmonare asociate cu consumul de e-țigarete și de vaping).

Deși în prezent CDC nu mai furnizează date despre aceste cazuri, până în februarie 2020 au fost au fost raportate un total de 2.807 cazuri de EVALI care au generat 60 de decese.

Deși cauza acestor decese nu a fost determinată în mod concludent, se consideră că acetatul de vitamina E  a jucat un rol semnificativ în aceste cazuri de leziuni pulmonare. Acetatul de vitamina E – un aditiv răspândit în ENDS care, de obicei, nu provoacă daune, atunci când este ingerat ca supliment alimentar sau când este aplicat pe piele, însă atunci când este inhalat, poate interfera cu funcționarea normală a plămânilor cauzînd leziuni pulmonare. Mai multe informații despre acest incident, inclusiv conexiunea puternică dintre focarul EVALI și acetatul de vitamina E, sunt disponibile. Acesta este actualizat în fiecare săptămână, deoarece dovezile nu sunt suficiente pentru a exclude contribuția altor substanțe chimice, precum tetrahidrocanabinol și  canabinoizi.

De asemenea, unul dintre compuşii lichidului din ţigara electronică, propilen glicol, induce crize de astm. Totodată, acesta exacerbează crizele de sufocare la un bolnav cu BPOC sau astm.

Țigările electronice provoacă boli cardiovasculare

Fumatul este un factor de risc recunoscut pentru insuficiența cardiacă (IC). Unul din obiectivele unui studiu recent a fost de a asocia fumatul și renunțarea la fumat cu incidența HfpEF (insuficiența cardiacă cu fracțiune de ejecție(FE) conservată) și HFrEF (insuficiența cardiacă cu fracțiune de ejecție(FE) redusă) ca fenotipuri distincte.

În cardiologie, măsurarea fracției de ejecție (FE) este utilizată pentru a evalua eficacitatea pompării inimii . Fracția de ejecție a inimii este fracțiunea sau porțiunea de sânge pe care inima o pompează (expulzează) din ventriculul stâng cu fiecare bătaie de inimă (accident vascular cerebral sistolic) în raport cu volumul final diastolic. FE este utilizat pe scară largă ca măsură a contractilității miocardice și este utilizat pentru clasificarea tipurilor de insuficiență cardiacă. Acesta este, de asemenea, utilizat ca indicator al severității insuficienței cardiace, deși cu limitări de fiabilitate.

Pe o perioadă medie de urmărire de 13,0 ani, au existat 1.215 cazuri incidente de IC. În comparație cu cei care nu au fumat niciodată, fumatul curent a fost asociat cu HFpEF și HfrEF. Totodată, a existat o relație doză-răspuns pentru numărul de pachete de țigări/ani de fumat și IC. O perioadă mai lungă de renunțare la fumat a fost asociată cu un risc mai scăzut de IC, dar riscul semnificativ crescut a persistat până la câteva decenii pentru HFpEF și HFrEF.

Expunerea acută la lichidele aromatice pentru ţigările electronice poate provoca disfuncţii la nivel celular şi, drept urmare, creşte riscul de apariţie a unor boli de inimă, conform unei cercetări realizate la Universitatea Stanford din Statele Unite, citată de Xinhua. Studiul publicat în Journal of the American College of Cardiology a demonstrat că expunerea celulelor endoteliale, care căptuşesc interiorul vaselor de sânge, la lichide pentru ţigări electronice a crescut în mod semnificativ nivelul de molecule implicate în deteriorarea ADN şi în moartea celulară. Totodată, aceste celule devin mai puţin capabile să contribuie la formarea noilor tuburi vasculare şi să participe la vindecarea rănilor. Conform cercetătorilor, cel puţin şase tipuri de arome cunoscute, cu sau fără nicotină, au un efect toxic, iar cele de scorţişoară şi mentol s-au dovedit a fi dăunătoare în mod deosebit.

Atenție! Dezinformare publica

Un alt studiu publicat în revista THE LANCET subliniază că pe toată durata anului 2019 numeroase publicații și articole media au raportat riscurile potențiale precum și beneficiile utilizării țigaretelor electronice sau a vapingului ce a dus la răspândirea unor mesaje mixte în rândul populației.

Aceste publicații și mesaje contradictorii, precum și lipsa unor instrumente de informare corectă, în special a populației cu vârsta <18 ani, sunt cauza principală a dezinformării în rândul tinerilor și explică ignoranța acestora în ceea ce ține efectele negative care le poate avea vapingul asupra sănătății lor. Astfel, sunt necesare surse de informații accesibile și clare care să fie disponibile tinerilor pentru a asigura protecția sănătății lor la așa etape importante de propagare a epidemiei EVALI.

Fumatul în contextul pandemiei COVID-19

Fumatul reprezintă un factor de risc suplimentar atât pentru infectarea cu virusul SARS-CoV-2, cât și în dezvoltarea unor forme de boală cu simptomatologie mai severă și prognostic mai rezervat.  Această afirmație este susținută de date ale OMS, și ale Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), SUA.

Astfel, fumatul provoacă:

1. Modificări structurale: Fumul de tutun și multe dintre componentele sale produc modificări structurale în căile respiratorii. Aceste modificări includ permeabilitatea crescută a mucoasei, afectarea clearance-ului mucociliar, modificări ale aderenței agentului patogen, întreruperea epiteliului respirator, inflamație peribronșică și fibroză.
2. Mecanisme imunologice: fumatul slăbește funcția de apărare a celulelor imune din organism și producerea de anticorpi la oameni și animale.
3. Fumătorii sunt supuși unui risc mai sporit de infectare cu virusul SARS-CoV-2 pe cale orală, atunci când fumează țigări (ating țigara cu mâna neingienizată, apoi duc țigara la gură) sau alte produse din tutun.

Conform OMS, care prezintă în cadrul unui articol științific de sinteză rezultatele unor meta-analize și revizii sistematice ale literaturii, fumatul este asociat cu o severitate crescută a bolii și cu decesul pacienților spitalizați cu COVID-19.

Nu lăsa tutunul să-ti taie respirația! Alege sănătatea.

Cristina Camerzan

• Medic igienist, Direcția Prevenirea și Controlul Bolilor Netransmisibile, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
• site: www.prosanatate.md
• e-mail: iurculet@gmail.com
• tel: 022574655, 078591493