Cu toții avem zile în care ne simțim copleșiți de responsabilități, fără motivație sau plictisiți și uneori incapabili de a ne ridica din pat. Dar atunci când te confrunți cu această stare zilnic și nu observi nicio șansă de a-ți îmbunătăți situația, este foarte probabil că suferi de sindromul burnout.
Sindromul burnout reprezintă o stare de epuizare fizică, psihică și emoțională produsă de stresul prelungit, în general, la locul de muncă, fiind o consecință a dezechilibrului dintre cerințe, resurse și gradul de satisfacție profesională. Termenul de “burnout” a fost introdus în anul 1970 de către psihologul american Herbert Freudenberger. Acesta îl definea ca fiind caracteristic pentru angajații care lucrează în medii de lucru în care sunt înconjurați de sute sau mii de oameni – lucrători din spitale, profesori universitari, etc. Aceasta poate duce la schimbări personale în sfera comunicării cu oamenii ( până la dezvoltarea distorsiunilor cognitive profunde ).
Sunt deosebit de sensibile la acest sindrom persoanele a căror activitate de lucru este asociată cu o profesie ce presupune empatie emoțională, responsabilitate sporită, deoarece anume ei sunt supuși unei interacțiuni și comunicări constante ce implică multe resurse emoționale. Sindromul este foarte des întâlnit printre specialiștii în halate albe. Studiile recente sugerează că stresul profesional si simptomele epuizării profesionale sunt mult mai răspândite in rândul medicilor decât in rândul angajaților din alte domenii, chiar și după ajustarea orelor de lucru.
Sindromul Burnout (ardere emoțională), este o metaforă: așa cum o lumânare arde până la epuizarea cerii din care este făcută, așa o persoană muncește până când resursele sale se termină și apar manifestări ale epuizării care o împiedică să lucreze și să comunice eficient.
Sindromul burnout poate crește riscul de depresie. Există simptome comune celor două afecțiuni și este foarte importantă diferențierea lor. Depresia are o etiopatogenie complexă. Spre deosebire de burnout, gândurile negative din depresie nu se rezumă la domeniul profesional, ci invadează fiecare aspect al vieții, pot apărea idei suicidale sau fenomene psihotice.
Diferența dintre stres și burnout: sindromul burnout poate fi rezultatul unui stres prelungit, dar nu se rezumă și nu înseamnă doar „prea mult stres”.
Stresul, la modul general, presupune „prea mult”: prea multe presiuni care îți solicită excesiv resursele fizice și psihice. Oamenii stresați încă pot crede că, dacă reușesc să aibă situația sub control, se vor simți mai bine.
Dacă stresul presupune „prea mult”, burnout înseamnă „insuficient”. Burnout înseamnă să te simți gol, fără motivație și incapabil să ai grijă de tine. Oamenii care trec prin burnout adesea nu au nicio speranță că situația lor s-ar putea schimba spre bine.
Dacă în cazul stresului persoana simte că se scufundă în prea multe responsabilități, în burnout are impresia că acestea o seacă de orice energie.
O altă diferență esențială între stres și burnout: dacă, de regulă, ești conștient de faptul că ești foarte stresat, nu întotdeauna conștientizezi că ești aproape de a face burnout.
Cauze: Cum apare sindromul burnout?
Există multe cauze ale apariției sindromului burnout. Factorul decisiv este atitudinea față de propria performanță la locul de muncă și în viața de zi cu zi. Este tipic pentru persoanele cu cerințe mari față de sine, precum și cele care constant au nevoie de apreciere și recunoaștere. Dar în multe cazuri, factorii sunt în afara controlului nostru. De aceea este important să ne amintim că epuizarea este rareori în întregime cauzată de alegerile pe care le facem noi.
Au fost descrise trei tipuri de burnout:
- individual – este favorizat de un discurs interior excesiv negativ față de sine, nevroză și perfecționism. Cu alte cuvinte, apare atunci când ne punem standarde extrem de înalte sau când credem că nimic din ceea ce facem nu este suficient de bun.
- epuizarea interpersonală – este cauzată de relațiile dificile cu ceilalți la locul de muncă sau acasă. Nu sunt rare cazurile când un șef sau coleg de muncă agresiv sau ostil poate agrava până la epuizare stresul deja existent la locul de munca.
- epuizarea organizațională – este cauzată de o organizare deficitară, de cerințe extreme și de termene nerealiste care suprasolicită angajații, le amenință performanța și stabilitatea slujbei.
Trăsături de personalitate cu risc crescut de a dezvolta sindromul burnout:
– atitudine perfecționistă:
(„trebuie să fac totul bine la 200%, nu-mi pot permite să fac greșeli, eu sunt responsabil pentru tot, trebuie să satisfac pe toată lumea, trebuie să am totul sub control.”)
– neîncredere în propria competență:
(„eu nu pot face asta, n-am nicio șansă de succes”)
– nevoie exagerată de armonie:
(„toată lumea trebuie să fie împlinită, nu vreau să jignesc pe nimeni, eu nu pot spune nu.”)
– convingerea că totul e controlat dinafară:
(„sunt doar o mică rotiță într-o mașinărie mare: las pe alții să decidă pentru mine, eu sunt doar o marionetă.”)
În așa mod frustrarea crește de-a lungul timpului. Cei afectați observă doar marea lor epuizare atunci când starea de spirit se schimbă frecvent de la euforie până la dorința de a demisiona. În pofida încercării de a mai lua pauze sau perioade de recuperare, persoanele cu burnout sunt în imposibilitatea de a scăpa de acest sentiment de epuizare.
În prezent sunt cunoscute peste 130 de semne ale acestui sindrom.
Dacă aveți mai multe dintre următoarele simptome, ar trebui să apelați de urgență după ajutor specializat: epuizare, lipsa de energie, oboseală constantă, tulburări de somn, performanță redusă, nemulțumire cu privire la rezultatele profesionale, tulburări de concentrare si probleme de memorie, incapacitatea de a lua decizii, lipsa de inițiativă și imaginație, emoții suprimate care pot exploda uneori după luni de zile de expunere la situațiile stresante. În timp crește riscul de apariţie a dereglărilor somatice.
Simptome fizice: răceli frecvente, tensiune musculară, tulburări de somn, probleme respiratorii, senzație de apăsare în piept, amețeli, tulburări gastro – intestinale, dureri de cap, dureri de spate, probleme sexuale, transpirație, oboseală.
Alte semne: indiferență, deziluzie, tendința de a plânge frecvent, senzație de leșin, anxietate, pierderea empatiei, lipsa simțului umorului, cinismul, pierderea de idealuri, amărăciune, probleme de relații și/sau probleme de familie, creșterea consumului de alcool și medicamente, schimbarea comportamentului alimentar.
Semnalele de avertizare sunt adesea ignorate de către cei afectați fie pentru că ei nu observa simptomele sau pentru că nu vor să le observe. Procesul este gradual- poate trece o lungă perioadă de timp înainte de a dezvolta pe deplin sindromul burnout.
Ce putem face pentru a preveni și reduce efectele burnout-ului?
Cu stilul de viață pe care îl ducem, din ce in ce mai alert și mai indiferent față de nevoile personale, fiecare dintre noi riscă să ajungă la sindrom Burnout. Pentru a evita acest lucru, este important, în primul rând, sa fim atenți la semnele care ne avertizează despre instalarea oboselii cronice, astfel încât să le putem trata din timp, prevenind instalarea sindromului Burnout.
Printre cele mai utilizate metode se află consilierea psihologică. Acest tip de terapie cognitiv-comportamentală este cel mai util la diminuarea și eliminarea simptomelor prezente, precum și pentru a schimba modul de gândire deficitar.
În continuare e necesară o abordare complexă cu acțiuni pe mai multe arii: fizică (reglarea timpului și calității somnului – minim 7 ore pe noapte, odihnă eficientă practicând activități care ne fac plăcere, alimentație echilibrată, sport în conformitate cu posibilitățile fizice), mintală (managementul stresului, managementul timpului, al emoțiilor, stabilirea unor scopuri realiste), socială (împărtășirea dificultăților profesionale cu cei apropiați, pentru a beneficia de susținerea lor, exprimarea asertivă în fata șefilor, apelul la comunicarea eficientă și, nu în ultimul rând, putem lua în considerare posibilitatea schimbării locului de munca sau chiar a carierei).
În concluzie: o abordare pasivă a sindromului burnout atrage agravarea stării de sănătate, dar nu este o situație fără speranță. Pentru o recuperare de lungă durată, conexiunea umană este esențială. Înțelegând ce cauzează sindromul burnout-ului, cum se manifestă în viața noastră de zi cu zi și cum poate fi prevenit, avem posibilitatea de a ne bucura de o viață mai sănătoasă la locul de muncă și acasă.
- Medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
- site: www.prosanatate.md
- e-mail: lilia.plamadeala@ansp.gov.md
- tel: 022574573, 060167771
