În ultimii ani, atenția s-a concentrat aproape exclusiv pe reducerea consumului de sare ca mijloc de prevenire a hipertensiunii. Cu toate acestea, tot mai multe cercetări demonstrează că un factor cel puțin la fel de important este consumul adecvat de potasiu. Aportul crescut de potasiu, mai degrabă decât limitarea strictă a sodiului, poate juca un rol fundamental în menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase. Pe scurt, pentru a ține sub control tensiunea, ar putea fi eficient să adăugăm mai multe alimente bogate în potasiu în alimentație, decât să eliminăm complet sărea.

Cercetătorii estimează că aproximativ 1,28 miliarde de adulți din întreaga lume au hipertensiune arterială. Studiile anterioare demonstrează că hipertensiunea arterială poate crește riscul unei persoane pentru mai multe boli cardiovasculare, inclusiv accident vascular cerebral și boala coronariană, precum și alte afecțiuni, cum ar fi boala renală, demența și o afecțiune oftalmică numită retinopatie hipertensivă. Din fericire, există o serie de modalități prin care o persoană își poate ține sub control tensiunea arterială, inclusiv cu susținerea medicamentoasă și modificări ale stilului de viață, cum ar fi exercițiile fizice mai intense, menținerea unei greutăți normale, evitarea fumatului, alcoolului și o dietă sănătoasă, cum ar fi dieta DASH – care limitează aportul de sodiu.

Recent, un nou studiu publicat în American Journal of Physiology – Renal Physiology a reafirmat că, creșterea raportului potasiu-sodiu în dietă poate fi mai eficientă pentru scăderea tensiunii arteriale decât simpla reducere a aportului de sare.

Examinarea efectului potasiu-sodiu asupra tensiunii arteriale

Pentru acest studiu, cercetătorii au creat modele matematice specifice genului, pentru a simula homeostazia sodiului, potasiului și fluidelor din întregul corp – echilibrul corect al apei și electroliților din fluidele corpului și impactul acestora asupra tensiunii arteriale. Modelele au oferit de asemenea oamenilor de știință informații despre modul în care deviații ale tensiunii arteriale au afectat diferite sisteme ale corpului, inclusiv sistemul renal, sistemul cardiovascular, sistemul gastrointestinal, sistemul nervos simpatic și sistemul renină-angiotensină-aldosteron.

Dieta noastră este foarte diferită de cea a strămoșilor noștri, în special în ceea ce privește raportul sodiu-potasiu. Mâncăm atât de mult sodiu și atât de puțin potasiu, încât acest raport este inversat, dacă ne comparăm cu strămoșii noștri, sau cu populația din triburile izolate, unde hipertensiunea arterială este foarte rară.

De ce mai puțină sare nu este întotdeauna soluția

Mai mult potasiu în organism ar încuraja rinichii să elimine mai mult sodiu și apă prin urinare, ceea ce scade tensiunea arterială? La finalul studiului cercetătorii au descoperit că creșterea raportului dintre consumul alimentar de potasiu și sodiu ajută la scăderea tensiunii arteriale.

„De obicei, atunci când avem hipertensiune arterială, ni se recomandă să mâncăm mai puțină sare. Dar cercetările noastre sugerează că adăugarea mai multor alimente bogate în potasiu în dietă, cum ar fi bananele sau broccoli, ar putea avea un impact pozitiv mai mare asupra tensiunii arteriale decât simpla reducere a sodiului.”Anita Layton, PhD.

Examinând diferențele de gen în concluziile lor, cercetătorii au descoperit că, deși bărbații dezvoltă hipertensiune arterială mai ușor decât femeile în premenopauză, bărbații sunt, de asemenea, mai predispuși să răspundă pozitiv la un raport crescut de potasiu versus sodiu. Motivul are legătură cu diferențele de sex în structura moleculară a rinichilor. Când nivelurile de potasiu cresc, rinichii bărbaților excretă mai mult sodiu în comparație cu cei al femeilor.

Importanța intervențiilor dietetice pentru hipertensiunea arterială

Cum creștem aportul de potasiu?

• Nu este vorba doar despre banane: există multe alte alimente care conțin mai mult potasiu decât banana familiară, includem alimente precum linte, caise, dovlecei, prune uscate și fasole roșie.

• Cartofii sunt prietenii noștri, în forma lor originală: sunt una dintre cele mai bogate surse de potasiu, dar și vitamine B, vitamina C, magneziu și alți nutrienți, inclusiv fibre.

• Alimentele bogate în antioxidanți și alți electroliți sunt importante pentru sănătatea cardiovasculară generală: consumul regulat de alimente bogate în potasiu, precum și o multitudine de alți nutrienți benefici, cum ar fi pepenele galben, roșiile, salata verde, broccoli, spanacul și sparanghelul, ca să numim doar câțiva, este important.

• Rețineți că există și alți nutrienți care scad tensiunea arterială crescută: alimentele bogate în nitrați, cum ar fi sfecla roșie și sucul de sfeclă roșie, sunt efectivi în dilatarea vaselor de sânge, deoarece organismul transformă nitrații în oxid nitric, ce scade tensiunea arterială. Studiile variază în funcție de cantități și desigur efectele variază în funcție de individ.

Și atunci când se dorește reducerea aportului de sodiu cu scop de scădere a hipertensiunea arteriale, nu uităm că înlocuirea sării de masă cu sare de mare este tot sare. Cantitatea de sodiu din diferite tipuri de sare este foarte similară per linguriță și poate crește tensiunea arterială.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) raportează că aproximativ 1,13 miliarde de persoane au hipertensiune arterială la nivel mondial.

În ciuda prevalenței tot mai mari a hipertensiunii arteriale, aceasta este încă înțeleasă greșit pe scară largă. Mai jos câteva mituri despre TA:

1. Hipertensiunea arterială nu este gravă

Hipertensiunea arterială cu siguranță este gravă! Fără tratament, hipertensiunea arterială poate crește riscul unei serii de probleme de sănătate, inclusiv atac de cord, accident vascular cerebral, boli de rinichi, insuficiență cardiacă, anghină pectorală, pierderea vederii, disfuncție sexuală și boli arteriale periferice. Hipertensiunea arterială provoacă daune în mai multe moduri. De exemplu, în timp, creșterea presiunii arteriale poate face ca vasele să devină mai puțin elastice. La rândul său, acest lucru reduce cantitățile de sânge și oxigen care ajung la inimă, deteriorând – o. Tensiunea arterială crescută poate, de asemenea, deteriora vasele de sânge delicate ale creierului, ceea ce crește riscul ca acestea să se blocheze sau să se spargă.

2. Hipertensiunea arterială este o problemă genetică, așa că nu pot face nimic

Conform cercetărilor, hipertensiunea arterială are o componentă genetică. De exemplu, autorii unui studiu din 2017 care a inclus date de la trei generații de participanți concluzionează: „Hipertensiunea arterială cu debut precoce la bunici crește riscul de hipertensiune arterială la nepoți, chiar și după ajustarea stilului de viață și a factorrilor de risc la părinți.” Cu toate acestea, hipertensiunea arterială nu este inevitabilă, nici măcar pentru cei care pot fi genetic susceptibili la aceasta. Adesea, afecțiunea se dezvoltă din cauza factorilor stilului de viață, cum ar fi dieta, pe care genele nu îi influențează.

Autorii unui studiu din 2018, care a analizat date genetice, stil de viață și de sănătate  la 277.005 persoane concluzionează: „ Respectarea unui stil de viață sănătos (inclusiv alimentație sănătoasă, consum limitat de alcool, excreție urinară scăzută de sodiu, indice de masă corporală [IMC] scăzut și activitate fizică crescută), se asociază cu o tensiune arterială mai scăzută, indiferent de riscul genetic subiacent pentru tensiunea arterială.” De asemenea au descoperit că „aderarea la un stil de viață sănătos este asociată cu un risc mai mic de infarct miocardic, accident vascular cerebral și boli cardiovasculare la toate nivelurile de risc genetic subiacent pentru tensiunea arterială.”

3. Tensiunea arterială crescută este inevitabilă odată cu vârsta

Hipertensiunea arterială nu este inevitabilă și nu este o parte normală a îmbătrânirii.! Deși hipertensiunea arterială este mai frecventă în rândul adulților în vârstă, hipertensiunea arterială apare și la adulții de vârstă mijlocie și tineri. Hipertensiunea arterială afectează aproximativ 7,5% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 39 de ani, 33,2% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 59 de ani și 63,1% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani.

În ciuda acestei prevalențe crescânde odată cu vârsta, anumite intervenții asupra stilului de viață pot reduce semnificativ riscul de a dezvolta hipertensiune arterială. Acestea includ reducerea aportului de sare, exercițiile fizice regulate, renunțarea la fumat și o dietă sănătoasă.

4. Aș observa simptome dacă aș avea hipertensiune arterială

Singura modalitate de a detecta hipertensiunea arterială este măsurarea tensiunii arteriale! De obicei, nu există semne sau simptome care să indice că cineva are hipertensiune arterială. În SUA, aproximativ 75 de milioane de oameni suferă în prezent de hipertensiune arterială. Dintre aceștia se estimează că 11 milioane de oameni nu știu că o au. Din acest motiv unii experți numesc hipertensiunea arterială „ucigașul tăcut”.

5. Nu folosesc sare de masă, așa că nu trebuie să-mi fac griji cu privire la aportul de sodiu

Experții OMS recomandă consumul a max. 5 grame de sare în fiecare zi pentru menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase. Se estimează că 2,5 milioane de decese ar putea fi prevenite în fiecare an dacă consumul global de sare ar fi redus la nivelul recomandat. Cu toate acestea, evitarea sării de masă nu este suficientă atunci când se limitează aportul general de sare. Este important să citiți etichetele alimentelor, sarea apare într-o gamă largă de alimente, uneori în cantități foarte mari.

Potrivit CDC, aproximativ 40% din aportul nostru zilnic de sodiu provine din aceste 10 tipuri de alimente: pâine, pizza, sandvișuri, mezeluri și conserve, supe ambalate, burrito, plăcinte și tacos din comerț, gustări sărate, cum ar fi chipsuri, popcorn, covrigei și biscuiți, cașcaval. Alimentele ultraprocesate au un conținut deosebit de ridicat de sare.

De exemplu, un studiu, care a inclus date a peste 100.000 persoane, a constatat că o creștere cu 10% a proporției de alimente ultraprocesate din dietă a fost asociată cu o creștere semnificativă de peste 10% a riscului de cancer general și de sân.

6. Când tensiunea arterială s-a reglat în urma tratamentului, pot să-l întrerup

Persoanele care iau medicamente pentru tratarea hipertensiunii arteriale pot constata că tensiunea arterială revine la normal. Cu toate acestea, pentru mulți oameni, hipertensiunea arterială rămâne o afecțiune cronică, pe tot parcursul vieții. Este important să urmați recomandările medicului și să reduceți sau să întrerupeți administrarea medicamentelor doar atunci când acesta a confirmat. Conform American Heart Association (AHA): hipertensiunea arterială este o boală cronică și necesită tratament pe tot parcursul vieții. Medicii vor reduce uneori dozele de medicamente ale unei persoane după ce au atins o tensiune arterială normală și au menținut-o timp de un an sau mai mult, deși se întâmplă foarte rar ca tratamentul să fie oprit complet. O anumită formă de tratament trebuie continuată pe tot parcursul vieții pentru rezultate bune.

7. Hipertensiunea arterială este vindecabilă

În prezent, nu există niciun tratament definitiv pentru hipertensiune arterială. Cu toate acestea, există modalități de a gestiona afecțiunea și de a reduce impactul acesteia asupra sănătății prin:

• reducerea consumului de alcool

• o alimentație sănătoasă

• exerciții fizice

• gestionarea stresului

• renunțarea la fumat

• menținerea unei greutăți moderate

• medicația.

8. Doar bărbații dezvoltă hipertensiune arterială

Deși oricine poate dezvolta hipertensiune arterială, bărbații au un risc mai mare de a face acest lucru până la vârsta de 45 de ani. De la 45 la 64 de ani, toată lumea are un risc similar de a dezvolta hipertensiune arterială. După vârsta de 64 de ani, însă, femeile par să aibă un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială decât bărbații.

În final rezumăm că hipertensiunea arterială este atât gravă, cât și frecventă. Deși este o afecțiune cronică, există multe modalități de a o gestiona și de a reduce riscurile pentru sănătate asociate cu aceasta. Prin combaterea miturilor legate de hipertensiunea arterială, putem contribui la reducerea impactului acesteia asupra societății, confruntând direct factorii de risc și acționând țintit asupra lor.