Este cunoscut faptul că aerul poluat din exterior și smogul au efecte negative asupra organismului. Cu toate acestea, acordăm puțină importanță aerului din interior – case, serviciu, teatru, restaurante, magazine ș.a.

Cât timp petrecem în interiorul încăperilor? Vă îndemn să analizăm în continuare acest aspect. Dacă ar fi să sumăm timpul petrecut în spațiile închise, ajungem la concluzia că acesta depășește aproximativ 80%, astfel încât aerul din interior are un impact major asupra sănătății noastre. Totodată, calitatea proastă a aerului determină îmbolnăvirea și agravarea stării de sănătate. Află în continuare care sunt sursele de poluare și riscurile aerului poluat din interior asupra organismului nostru.

Fapte cheie:

Aproximativ jumătate din populația lumii trăiește în gospodării poluate cu fumul de la gătit, rezultat din ardere a combustibilului și de utilizare a tehnologiilor moderne. Această expunere este deosebit de mare în rândul femeilor și a copiilor mici, care petrec cel mai mult timp în mediu intern. Componența substanțelor de poluare duce la aproximativ 3,8 milioane de decese pe an (date ale OMS din 2016).

Poluarea aerului casnic este responsabilă de 45% din toate decesele cauzate de pneumonie la copiii cu vârsta sub 5 ani și contribuie la 28% din toate decesele cauzate de pneumonie la adulți.

În plus, particule emise (PM ) mici și alți poluanți din fumul din interior provoacă inflamația căilor respiratorii, ceea ce împiedică funcționarea normală a sistemului imunitar și capacitatea sângelui de a transporta oxigen.

Expunerea la fumul pasiv de tutun și radon provoacă 1,3 milioane și 84 000 de decese anual (date OMS 2019).

Cum acționează monoxidul de carbon (CO), poluanții din procese de ardere incomplete si particule emise PM ?

Oamenii care sunt expuși la poluarea aerului din gospodărie au un risc sporit pentru:

• boli cardiovasculare;
• boli respiratorii;
• cancer pulmonar;
• cataractă;
• femeile însărcinate au un grad mai mare de complicații.

Umiditate și mucegai

Umiditatea interioară poate determina poluarea microbiană cauzată de sute de specii de bacterii și de ciuperci, în special ciuperci filamentoase (mucegai), care cresc în interior.

Acestea determină agravarea:

• simptomelor respiratorii;
• alergiilor;
• astmului bronșic;
• perturbarea sistemul imunologic.

Cel mai important mijloc de evitare a efectelor nocive asupra sănătății este prevenirea (sau reducerea la minimum) a umezelii persistente și a creșterii microbiene pe suprafeţe interioare şi în structurile clădirilor.

La condensarea apei pe suprafețele clădirii contribuie trei factori:

• umiditatea sporită;
• aerul din interior;
• temperatură scăzută a pereților și a suprafețelor;
• ventilația slabă.

Ciupercile

Ciupercile se găsesc în praful și pe suprafețele fiecărei case, inclusiv cei care nu au probleme cu umezeala. Odată ce ciupercile sunt în interior, creșterea ciupercilor are loc numai în prezența umidității și multe ciuperci cresc ușor pe orice suprafață care devine umedă sau umezită. Astfel, practic toate ciupercile germinează ușor și cresc pe substraturi sub influența umidității relative saturate (100%). Ciupercile au nevoie, de asemenea, de nutrienți care pot include carbohidrați, proteine ​​și lipide.

Sursele sunt diverse și abundente, variind de la:

• materie vegetală sau animală regăsită în praful de casă pe suprafață și materiale de construcție (cum ar fi tapete și textile);
• condensare sau depunere de uleiuri de gătit;
• vopsea și lipici;
•  lemn;
• produse depozitate (cum ar fi alimente), cărți și alte produse din hârtie.

De fapt, ciupercile pot să crească chiar și pe materiale inerte, precum plăcile ceramice și pot obține suficienți nutrienți din particulele de praf și componentele solubile ale apei.

Majoritatea ciupercilor de interior cresc de la +10 până la + 35 °C.

Iată ce puteți face pentru a preveni creșterea ciupercilor:

1. Detectarea și localizarea sursei problemei de umiditate;

2. Înlăturarea mucegaiului;

3. Monitorizarea și controlul umidității excesive și a condensatului.

Fumul de țigară

Fumul rezultă din arderea incompletă a tutunului, iar arderea unei ţigări produce 2 litri de fum, în care, drept urmare a proceselor fizico-chimice si termodinamice, se formează cca 4000 de compuşi chimici. Mai bine de 300 dintre aceștia reprezintă substanțe toxice pentru om, iar 60 dintre ele, cum ar fi nicotina, gudroanele, monoxidul de carbon, benzenul, arsenicul, cadmiul, formaldehida, poloniul-210 şi radonul – elemente radioactive, cianurile, fenolul, cromul, hidrocarburile aromatice policiclice, acroleina etc., ajungînd şi acumulîndu-se în cantităţi ridicate în organism, provoacă diferite stări patologice, inclusiv cele cancerigene.

Totodată, în fumul de tutun se conţin şi diverşi iritanţi respiratorii, în concentraţii patologice: acroleina, formaldehida, acidul cianhidric şi acetaldehida.

Cei mai toxici compuşi din fumul de tutun sunt:

• Nicotina;
• Gudronul;
• Monoxidul de Carbon.

Efectele asupra organismului:

• Iritarea nasului și a gâtului;
• Agravarea simptomelor astmului bronșic;
• Apariția cancerului pulmonar.

În momentul inhalării fumului de țigară sau a altui produs de tutun ars, doar 15% din fumul aspirat rămâne în plămînii fumătorului (curentul primar), iar restul de 85% este eliminat la exterior (curentul secundar). Dacă aceşti 85% ajung într-un spaţiu în care există şi nefumători, ei vor inspira aerul dintr-o atmosferă plină de fum, în mod egal cu cei care fumează. Dacă expunerea este constantă şi îndelungată, cu timpul riscurile pentru sănătate ale nefumătorilor tind să le egaleze pe cele ale fumătorilor.

În conformitate cu datele OMS pentru ultimii ani, din cauza fumatului mortalitatea generală în Moldova este de două ori mai mare decît în ţările europene. Bolile netransmisibile, având ca unul dintre factorii de risc fumatul, reprezintă cauza a circa 87% din mortalitatea generală. Cancerul, de exemplu, reprezintă circa 11% din mortalitatea generală, iar bolile cardiovasculare – circa 60%.

Măsuri de prevenire a poluării aerului din interior. Ce putem face?

• Nu permiteți fumatul în interior.
• Asigurați o bună ventilare a casei Dvs. Aerisiți-vă casa timp de 5-10 minute de mai multe ori pe zi, în special în timpul și după gătit, dar și după ce ați făcut un duș.
• Preveniți scurgerile de apă și reduceți nivelul de umiditate.
• Folosiți materiale de construcție și mobilierul cu emisii scăzute. Căutați produse și materiale care poartă „eticheta ecologică” europeană sau orice alte niveluri naturale aprobate pentru a dovedi că produsele sunt ecologice și cu emisii scăzute de poluanți.
• Instalați alarme pentru fum și monoxid de carbon.
• Aveți grijă când utilizați substanțe chimice în gospodărie, precum detergenții, agenții de curățare, odorizantele care eliberează substanțe chimice în aer. Aerisiți întotdeauna bine după utilizarea acestora.

Măsurarea și înregistrarea nivelului de poluare exterior se realizează în aproape toate țările din Europa. În urma acestor măsurări sunt elaborate normative si restricții în vigoare pe care acestea trebuie să le respecte.

De asemena, există țări care au stabilit linii directoare pentru nivelul de poluare a aerului din interior, însă stabilirea nivelului maxim de poluare internă este practic imposibilă. Noi alegem individual ce folosim în uz casnic și de câte ori să ventilăm încăperea. Din acest motiv este dificil de stabilit o normă, dar cu toate acestea trebuie să fim conștienți de riscuri și cum putem îmbunătăți aerul din interior.

Cristina Camerzan

• Medic igienist, Direcția Prevenirea și Controlul Bolilor Netransmisibile, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
• site: www.prosanatate.md
• e-mail: iurculet@gmail.com
• tel: 022574655, 078591493