Ce este menopauza naturală?
Ovarele sunt glande mici pe care o femeie le are de la naștere. Acestea conțin ovule și produc hormoni, inclusiv estrogen. La naștere o femeie are aproximativ 1 milion de ovule, dar în timp numărul lor scade. Odată cu pierderea ovulelor, ovarele nu mai produc estrogen. Din aceasta cauză ciclurile menstruale lunare se opresc și apare menopauza naturală. Aceasta este o stare normală de îmbătrânire. Pentru majoritatea femeilor menopauza apare în mod natural la vârsta de 51 ani.
Menopauza naturală poate provoca unele modificări în corp, precum bufeuri (o senzație de căldură intensă care nu este cauzată de surse externe), transpirații nocturne, probleme de somn, schimbări de dispoziție, dar și risc crescut de a dezvolta osteopenie sau osteoporoză.
Osteopenia provoacă pierderea densității osoase și slăbește astfel rezistența oaselor, pe când osteoporoza face ca oasele să se subțieze și să devină slabe, casante și mai fragile, dar și determină un risc sporit de boli cardiace.
Potrivit unei cercetări prezentate la cel de-al 25-lea Congres European de Endocrinologie, femeile care se confruntă cu bufeuri severe după menopauză sunt mai predispuse să dezvolte sindromul metabolic și hipertensiune arterială. Potrivit autorilor, rezultatele acestui studiu pe termen lung evidențiază importanța utilizării terapiei de substituție hormonală pentru menopauză la aceste femei.
Sindromul metabolic reprezintă un grup de trei sau mai multe afecțiuni care apar împreună și care sporesc riscul de boli de inimă, AVC și diabet zaharat de tip 2. Aceste afecțiuni includ tensiunea arterială mărită, glicemia peste limita sănătoasă, excesul de grăsime corporală în jurul taliei și niveluri anormale de colesterol sau trigliceride în sânge. După menopauză femeile prezintă un risc mai mare de a dezvolta sindrom metabolic și boli cardiovasculare.
În cadrul acestui studiu, cercetătorii de la Universitatea Națională din Atena au examinat 825 de femei sănătoase cu vârste cuprinse între 40 și 65 de ani aflate la începutul menopauzei. Specialiștii au monitorizat aceste femei pe parcursul a 15 ani, între 2006 și 2021 și au constatat că acele femei care au avut bufeuri moderate sau severe, au fost mai predispuse să dezvolte hipertensiune și sindrom metabolic. În plus, femeile care au dezvoltat hipertensiune sau sindrom metabolic au fost diagnosticate mai devreme atunci când au avut bufeuri mai severe, comparativ cu cele care nu au avut bufeuri sau au suportat bufeurile mai ușor.
Studiile anterioare au arătat, de asemenea, o asociere între bufeuri și riscul pentru sănătatea cardiovasculară. Astfel, femeile care se confruntă cu bufeuri au un risc mai mare de a dezvolta diferite tipuri de afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge.
Simptomele precum bufeurile și transpirațiile nocturne pot începe în jurul menopauzei și pot dura până la 10 ani. Rezultatele subliniază din nou rolul strategiilor de prevenire a bolilor cardiovasculare, cum ar fi utilizarea terapiei de substituție hormonală care ar trebui să fie implementată la scurt timp după menopauză. Femeile sănătoase care sunt deja candidate la terapia de substituție hormonală ar trebui încurajate să opteze pentru acest tratament.
Terapia de substituție hormonală – medicamente care conțin hormoni pe care organismul nu îi mai poate produce după menopauză, fiind utilizată pentru a trata simptomele menopauzei și pentru a proteja sănătatea pe termen lung, în special în cazul femeilor care au bufeuri moderate sau severe.
În cazurile când terapia de substituție hormonală este contraindicată, optăm pentru modalități de gestionare a simptomelor menopauzei fără a utiliza hormoni:
Bufeuri și transpirații nocturne
Bufeurile încep de obicei cu o senzație de căldură care apare pe față, gât, piept și spate. Acest sentiment se poate răspândi în tot corpul. Senzațiile de bufeuri pot varia de la o ușoară căldură și roșeață (înroșire) la transpirație abundentă (când întregul corp este acoperit de transpirație). Unele persoane au bufeuri de 1 sau 2 ori pe zi, în timp ce altele au bufeuri mult mai frecvente, de până la 3 ori pe oră. Bufeurile pot apărea brusc în timpul zilei sau vă pot trezi noaptea. Acestea pot fi minimizate prin evitarea fumatului, a cofeinei, alcoolului și a alimentelor picante.
Probleme de somn
Un somn bun face să vă simțiți mai bine și vă poate oferi mai multă energie. Unele femei aflate la menopauză sau la menopauză timpurie pot avea probleme cu somnul, precum dificultăți în a adormi sau treziri nocturne. E necesară consultația specialistului în vederea abordării unui somn sanogen.
Modificări ale dispoziției
Unele femei raportează schimbări ale dispoziției după menopauză. Dacă vă simțiți anxios (nervos sau neliniştit) sau deprimat (foarte trist), discutați cu medicul dumneavoastră. El vă poate oferi consultații la specialist și, de asemenea, vă poate prescrie medicamente pentru a vă ajuta să țineți sub control anxietatea și/sau depresia.
Modificări la nivelul vaginului și vulvei
După menopauză, vulva și vaginul devin mai uscate și mai puțin elastice. Femeile care nu pot primi terapie de substituție hormonală pot gestiona aceste probleme folosind creme hidratante pentru vulvă și vagin. Unele femei pot utiliza, de asemenea, estrogen vaginal.
Starea scheletului
Densitatea minerală osoasă determină rezistența oaselor. Osteopenia este o afecțiune în care densitatea minerală osoasă este subnormală. Aceasta poate degenera în osteoporoză, în care oasele devin tot mai fragile. Micșorarea producției de estrogen în timpul menopauzei precoce poate crește riscul de a dezvolta aceste afecțiuni. Există modalități de a reduce probabilitatea ca osteopenia să se transforme în osteoporoză. Puteți să faceți exerciții fizice și să includeți alimente bogate în calciu și vitamina D în dieta dvs. Dacă totuși nu obțineți suficient calciu sau vitamina D din alimente, discutați cu medicul dumneavoastră. Specialistul vă poate recomanda suplimente de calciu, suplimente de vitamina D sau ambele.
Starea inimii
Oprirea producției de estrogen în timpul menopauzei vă poate afecta sănătatea inimii. Există multe modalități de a reduce riscul de dezvoltare a bolilor de inimă. E important să nu fumați, să consumați alimente sănătoase pentru inimă și să mențineți o greutate în limitele normei. Includeți exerciții în programul dvs. zilnic. O opțiune potrivită este să faceți orice exercițiu care vă sporește ritmul cardiac timp de 30 de minute, 5 zile pe săptămână.
În caz că suferiți de hipertensiune arterială, diabet zaharat sau aveți colesterol mărit în sânge, respectați tratamentul prescris și indicațiile medicului dumneavoastră.
- Medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
- site: www.prosanatate.md
- e-mail: lilia.plamadeala@ansp.gov.md
- tel: 022574573, 060167771
