Stresul și anxietatea sunt doi factori psihologici care pot avea un impact semnificativ asupra sănătății noastre. Chiar dacă suntem conștienți că aceste stări pot afecta buna noastră dispoziție, adesea subestimăm modul în care ele pot influența funcționarea sistemului imunitar.

Influența stresului asupra imunității

Conform Organizației Mondiale a Sănătății,  stresul este definit drept o stare de îngrijorare sau tensiune mentală cauzată de o situație dificilă.  Acesta reprezintă un răspuns uman natural care ne determină să abordăm provocările și amenințările din viața noastră.

Pentru cei mai mulți dintre noi, stresul face parte din activitatea zilnică și poate dura de la câteva ore, de exemplu, în perioada imediat apropiată unui examen important, până la câțiva ani, ca în cazul în care avem un serviciu ce presupune niveluri înalte de stres. Stresul poate reprezenta uneori un factor motivant care ne ajută să finalizăm un proiect sau să câștigăm o competiție.

Totodată, este important să înțelegem că o doză prea mare de stres poate provoca probleme de sănătate fizică și psihică.  Disconfortul emoțional își poate pune amprenta negativ asupra sistemului imunitar. Toată lumea experimentează asemenea stări într-o oarecare măsură. Modul în care răspundem la asemenea situații face, totuși, o mare diferență pentru bunăstarea noastră generală.

Faptul că stresul afectează sistemul imunitar nu este o noutate, această linie de cercetare în psihoneuroimunologie a fost inițiată în anii ’80 de către psihologul Janice Kiecolt-Glaser, împreună cu imunologul Ronald Glaser, de la Ohio State University College of Medicine. Inițial s-a studiat susceptibilitatea la infecții a studenților la medicină și s-a observat că în perioada de examene aceștia se îmbolnăveau mai frecvent decât în alte perioade. În timpul perioadelor stresante, subiecții acestui experiment aproape că încetau producerea de interferon gamma sau limfocite T responsabile de protejarea organismului de infecții virale sau invazie tumorală.

În timpul stresului, creierul nostru eliberează hormoni precum cortizolul și adrenalina. Aceștia au un impact semnificativ asupra funcționării sistemului imunitar. Mai exact, cortizolul poate suprima răspunsul imun, făcându-ne mai susceptibili la infecții.

Într-un context de scurtă durată, stresul poate fi benefic. El ne ajută să reacționăm rapid la un pericol imediat. Cu toate acestea, atunci când anxietatea devine cronică și persistă în mod regulat, nivelurile ridicate de cortizol pot slăbi sistemul nostru imunitar pe termen lung. Acest lucru poate face ca organismul nostru să fie mai predispus la infecții, afectându-ne totodată și procesul de vindecare.

Anxietatea și sistemul imunitar

Anxietatea, o stare de neliniște și îngrijorare persistentă, poate avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra sistemului imunitar. Persoanele anxioase tind să fie într-o stare de alertă constantă, ceea ce poate duce la eliberarea excesivă de hormoni de stres. Acest lucru, la fel ca în cazul stresului, poate slăbi sistemul imunitar și poate face organismul mai vulnerabil la boli.

În plus, anxietatea poate contribui la obiceiuri nesănătoase, cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool, ceea ce poate afecta și mai mult imunitatea noastră. De asemenea, persoanele anxioase pot avea dificultăți în menținerea unui stil de viață sănătos, inclusiv exerciții fizice regulate și alimentație adecvată, ceea ce poate slăbi sistemul lor imunitar în continuare.

Cum are loc secreția de cortizol?

Cortizolul este un hormon steroid produs de cele două glande suprarenale. Acest hormon este esențial  pentru desfășurarea normală a multor procese biologice, inclusiv a celor metabolice, răspunsul la stres și reglarea sistemului imunitar. El este cunoscut drept hormonul stresului, deoarece nivelul său crește semnificativ în situațiile tensionate. Acest lucru ajută organismul să facă față presiunii prin mobilizarea energiei și reducerea inflamației.

Producția de cortizol urmează un ritm circadian, ceea ce înseamnă că nivelurile sale variază pe parcursul zilei, fiind mai mari dimineața și mai mici seara.

Producția acestui hormon de către glandele suprarenale este reglată de glanda pituitară. Aceasta este o glandă de mărimea unui bob de mazăre la baza creierului tău, care este uneori denumită „glanda principală” datorită efectelor sale extinse.

Când te trezești, faci sport sau te confrunți cu un eveniment stresant, glanda pituitară reacționează. Aceasta trimite un semnal glandelor suprarenale pentru a produce cantitatea potrivită de cortizol. Acest hormon împiedică capacitatea leucocitelor (globulelor albe ale sângelui) de a secreta anumiți mesageri. Iată de ce toate formele de celule imune nu mai pot comunica unele cu altele pentru a lupta eficient împotriva infecțiilor.

În situații sau perioade mai încordate, secreția de cortizol crește semnificativ pentru a ajuta organismul să facă față provocărilor. Acest proces este parte a răspunsului sistemului nervos și endocrin la stres și este cunoscut sub numele de „răspuns la stres”.

Iată etapele acestuia:

1. Sistemul nervos central detectează stresul, fie că este vorba de o situație periculoasă, un eveniment traumatic sau orice alt factor care declanșează reacția.

2. Hipotalamusul, o regiune a creierului, eliberează CRH (hormonul de eliberare a corticotropinei). Acest hormon ajunge la glanda pituitară.

3.Hipofiza (glanda pituitară) eliberează ACTH (hormonul adrenocorticotropic) ca răspuns la CRH.  ACTH este un hormon care stimulează glandele suprarenale (situate deasupra rinichilor) pentru a produce și elibera cortizol.

4. Glandele suprarenale produc și eliberează mai mult cortizol în sânge ca răspuns la stimularea cu ACTH. Acest lucru crește nivelul de cortizol în circulația sanguină.

5. Odată ce situația de stres se încheie, nivelurile de cortizol încep să scadă treptat până la valorile normale. Aceasta ajută organismul să revină la funcționarea sa obișnuită.

În mod normal, după dispariția acestui factor, nivelul cortizolului revine la normal. Dar, pentru că agitația, suprasolicitările fac parte din viața noastră, cortizolul nu mai reușește să revină la un nivel optim, astfel din cauza nivelului crescut, celulele sistemului imun rămân distruse, pentru prevenirea unor afecțiuni autoimune.  Distrugerea acestora face ca apărarea noastră împotriva bolilor să scadă considerabil. Acesta este un adevărat cerc vicios din care se iese doar prin scăderea nivelului de stres.

Este important de menționat că în cazul unui stres cronic sau excesiv sistemul de reglare a cortizolului poate fi perturbat, ceea ce poate avea efecte negative asupra sănătății.

Stresul și anxietatea pot inhiba sistemul imunitar din cauza modului în care aceștia influențează răspunsul imun al organismului. Cortizolul, care este eliberat în cantități mai mari în situații de stres, are mai multe efecte care contribuie la suprimarea sistemului imunitar:

• Reducerea inflamației. Cortizolul este cunoscut pentru proprietățile sale antiinflamatorii. În timpul unui răspuns inflamator al sistemului imunitar la o infecție sau leziune, cortizolul ajută la reducerea inflamației. Deși acest lucru poate fi benefic pe termen scurt pentru controlarea inflamației, în cantități excesive sau pe termen lung, poate slăbi capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecțiilor.
• Suprimarea răspunsului imun. Cortizolul poate reduce producția de celule imune, cum ar fi limfocitele T și celulele albe din sânge, care sunt esențiale pentru lupta împotriva infecțiilor. De asemenea, acesta poate interfera cu capacitatea celulelor de a recunoaște și distruge agenții patogeni.
• Impact asupra barierelor de protecție. Cortizolul poate afecta negativ funcția barierelor naturale de protecție ale organismului, cum ar fi mucoasa gastrointestinală sau pielea. Acest lucru poate face organismul mai susceptibil la invaziile microbiene. În cazul unui stres cronic sau a nivelurilor crescute de cortizol pe termen lung, sistemul imunitar poate fi într-adevăr slăbit, ceea ce poate duce la un risc crescut de infecții și afecțiuni legate de imunitate.

Deși legătura dintre stres, anxietate și imunitate poate părea descurajantă, există modalități de dirijare a acestor factori pentru a ne menține sistemul imunitar în cea mai bună formă posibil.

• Exercițiul fizic. Activitatea fizică regulată poate ajuta la reducerea nivelului de stres și anxietate. De asemenea, aceasta poate stimula sistemul imunitar și reduce riscul de boli cronice.
• Tehnici de relaxare. Practicarea tehnicii de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau respirația profundă, poate ajuta la reducerea stresului și a anxietății.
•  Somnul de calitate. Asigurați-vă că obțineți suficient somn de calitate pentru a susține sistemul imunitar. Un program de somn regulat poate ajuta în acest sens.
•  Alimentația sănătoasă. O dietă echilibrată și bogată în nutrienți poate întări sistemul imunitar. Evitați alimentele procesate și consumați mai multe fructe, legume și proteine de calitate.
• Plimbările în natură. Este importantă deconectarea de agitație și zgomot, ceea ce ne ajută să ne detașăm de probleme. Lipsa de stimuli exteriori ajută creierul să se relaxeze. S-a demonstrat că o plimbare de 90 de minute în natură reduce activitatea creierului și gândurile negative repetitive.
• Practică un hobby. Atunci când facem ceva ce ne place și ne pasionează, mintea noastră se simte recompensată. Indiferent că este vorba despre cântat, pescuit sau croşetat, un hobby este un premiu pe care e bine să nu ni-l refuzăm.
• Organizează-ţi timpul. Fă o listă cu ce ai de făcut şi ocupă-te mai întâi de cele mai importante activități. Dacă ai ceva neplăcut de făcut, ocupă-te de acest lucru în prima parte a zilei. Astfel, restul zilei va fi mai puţin stresant.
• Fii dispus să faci compromisuri. Când îi ceri unei persoane să schimbe ceva în comportamentul ei, trebuie să fii dispus să faci şi tu la fel. Dacă de ambele părţi există dorinţă de colaborare, sunt mai multe şanse de a găsi o cale de mijloc.

Stresul și anxietatea pot influența imunitatea în moduri complexe și interconectate. Înțelegerea acestei legături este esențială pentru a ne menține sănătatea în cea mai bună formă posibil. Prin gestionarea stresului și a anxietății, dar și adoptarea unui stil de viață sănătos, putem susține sistemul nostru imunitar și ne putem proteja împotriva bolilor și a infecțiilor. Este important să reținem că sănătatea noastră mentală și fizică sunt strâns legate, iar echilibrul lor este esențial pentru o viață sănătoasă și fericită.

Diana Panfilii

• Medic igienist, specialist în promovarea sănătății, la Agenția Națională pentru Sănătate Publică
• e-mail: diana.panfilii@ansp.gov.md
• tel: 022574700, 079972366