O nouă cercetare găsește o legătură strânsă între riscul crescut de boli cardiovasculare și îndulcitorul artificial aspartam!!!
Îndulcitorii artificiali sunt folosiți de mult timp ca o alternativă a zahărului pe motiv că au un conținut mai scăzut de calorii. Majoritatea îndulcitorilor sunt cu mult mai dulci decât zahărul, respectiv este nevoie de o cantitate mai mică pentru a da același gust dulce alimentelor și băuturilor.
FDA (Food and Drug Administration) SUA, a aprobat pentru uz alimentar șase îndulcitori: aspartam, zaharină, acesulfam de potasiu, sucraloză, neotam și advantam. Unul dintre cele mai utilizate este aspartamul, cunoscut și sub numele de Nutrasweet, Equal și Sugar Twin. Este de 200 de ori mai dulce decât zahărul, așa că, deși conține calorii, este nevoie de mult mai puține pentru a oferi același nivel de dulceață.
Îndulcitorii artificiali sunt utilizați pe scară largă în produse de panificație, băuturi răcoritoare, bomboane, budinci, conserve, gemuri și jeleuri, produse lactate și multe alte alimente și băuturi, în special cele comercializate, ca fiind fără zahăr sau dietetice. Pe lângă faptul că sunt folosite în alimente și băuturi dulci, se găsesc în multe produse sărate, cum ar fi preparate procesate, ketchup-uri, sosuri și chiar pâine.
Cercetările au sugerat că îndulcitorii artificiali pot avea efecte adverse asupra sănătății, în special dacă sunt consumați des. Ei au fost asociați cu mai multe afecțiuni de sănătate, inclusiv afectarea funcționării sistemului gastrointestinal, provocarea durerilor de cap, alterarea gustului și creșterea riscului de diabet tip 2 și boli cardiovasculare.
Un nou studiu publicat în ,,Cell Metabolism” și care investighează efectul aspartamului la șoareci, a oferit dovezi suplimentare că acesta poate contribui la riscul de BCV (în special atac de cord și accident vascular cerebral), prin declanșarea creșteri eliberării de insulină – hormonul care controlează glicemia – ducând la formarea de plăci de grăsime sau ateroscleroză în artere. Acest studiu oferă dovezi convingătoare, care leagă consumul de aspartam de riscul crescut de ateroscleroză printr-o cale inflamatorie mediată de insulină. Descoperirile sunt semnificative, deoarece oferă o explicație mecanică pentru studiile epidemiologice anterioare, care au observat rate mai mari de boli cardiovasculare în rândul persoanelor care consumă îndulcitori artificiali.
Cercetătorii au hrănit zilnic atât șoareci masculi, cât și femele cu alimente care conțin 15% aspartam -echivalentul cantității consumate de o persoană, care bea trei cutii de apă carbogazoasă dietetică pe zi (aproximativ 1 litru) – timp de 12 săptămâni. Ei au comparat apoi acești șoareci cu un grup care a fost hrănit cu o dietă fără aspartam și un grup cu o dietă care conținea 15% zahăr (zaharoză).
Pe parcursul studiului, ei au măsurat continuu nivelurile de insulină ale șoarecilor. De asemenea, au evaluat starea de sănătate a vaselor lor de sânge la 4, 8 și 12 săptămâni. După 4 săptămâni de dietă cu aspartam, șoarecii au început să dezvolte plăci aterosclerotice în arterele lor, care au crescut la 8 și 12 săptămâni. La șoarecii hrăniți cu zaharoză, plăcile nu s-au dezvoltat până la punctul de 12 săptămâni, deși acești șoareci au câștigat în greutate și grăsime.
În 30 de minute de la consumul de aspartam, nivelurile de insulină ale șoarecilor au crescut semnificativ. Acest lucru nu a fost surprinzător, având în vedere că există receptori, care detectează senzația de dulce în cavitatea bucală, intestine și alte țesuturi atât la șoareci cât și la oameni. Acești receptori ghidează eliberarea insulinei imediat după consumul de zahăr. Aspartamul, fiind de 200 de ori mai dulce decât zahărul, declanșează o eliberare mult mai mare de insulină, care persistă de durată în sânge și poate duce la rezistența la insulină, ceea ce crește foarte mult riscul de diabet zaharat tip 2.
Insulina acționează asupra multor tipuri de celule din organism, inclusiv celulele musculare, țesutul adipos (gras), ficatul, creierul și celulele endoteliale care căptușesc vasele de sânge. Rezistența la insulină poate duce la disfuncția acestor celule endoteliale, iar acest studiu oferă dovezi suplimentare pentru a susține aceste constatări. Datele indică faptul că aspartamul declanșează vârfuri de insulină prin activarea parasimpatică, ceea ce duce la hiperinsulinemie cronică. Acest lucru la rândul său, activează CX3CL1- o proteină transmembranară care atrage celulele inflamatorii, exacerbând formarea plăcii arteriale. Acest mecanism ar putea explica de ce consumatorii de produse dietetice, în ciuda faptului că evită zahărul, demonstrează în continuare un risc crescut de boli metabolice.
Această cercetare se adaugă la preocupările tot mai mari cu privire la efectele metabolice ale îndulcitorilor artificiali, deoarece aceștia se găsesc în atât de multe alimente și băuturi. Deși sunt adesea comercializate ca o alternativă mai sănătoasă a zahărului, impactul lor asupra insulinei și inflamației sugerează contrariul.
Având în vedere concluziile studiului, ar putea fi recomandabil ca indivizii, în special cei cu risc de boli cardiovasculare sau rezistență la insulină, să limiteze consumul de îndulcitori artificiali. Cu toate că aspartamul este aprobat de FDA și considerat un produs sigur în cantități moderate, aceste descoperiri evidențiază riscurile potențiale pe termen lung asociate cu un consumul frecvent în cantități mari. Mai mult, studiul sugerează că îndulcitorii artificiali nu sunt inerți din punct de vedere metabolic și pot avea efecte profunde asupra reglării insulinei și a inflamației. Deoarece mai multe studii umane confirmă aceste constatări, o abordare echilibrată în favorizarea alimentelor integrale și reducerea la minimum a aditivilor artificiali pare a fi o decizie corectă.
- Medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
- site: www.prosanatate.md
- e-mail: lilia.plamadeala@ansp.gov.md
- tel: 022574573, 060167771
