Diabetul zaharat (DZ) reprezintă o afecțiune metabolică cronică, caracterizată prin valori crescute ale glicemiei, cauzate fie de deficitul absolut de insulină, fie de o utilizare inadecvată a insulinei la nivel celular. În funcție de mecanismul fiziopatologic, diabetul zaharat este împărțit în mai multe tipuri, dintre care diabetul zaharat tip 1 (DZ1) și diabetul zaharat tip 2 (DZ2), sunt cele mai întâlnite și totodată cele mai studiate.
Deși ambele tipuri duc la hiperglicemie și pot genera complicații similare (retinopatie, nefropatie, neuropatie, boli cardiovasculare), ele diferă profund din punctul de vedere al cauzelor, mecanismelor, vârstei de debut, manifestărilor, tratamentului și evoluției pe termen lung. Înțelegerea diferențelor dintre ele este esențială atât pentru diagnostic, cât și pentru managementul eficient al bolii.
Diabetul Zaharat Tip 1 este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă și distruge celulele beta ale pancreasului, responsabile pentru producerea insulinei.
Acest proces duce la:
- deficit absolut de insulină,
- incapacitatea organismului de a utiliza glucoza,
- necesitatea tratamentului cu insulină încă de la diagnostic.
Distrugerea celulelor beta este, de obicei, ireversibilă. De aceea, DZ 1 este considerat o boală dependentă de insulină.
Diabetul Zaharat Tip 2 este o afecțiune metabolică rezultată din:
- rezistență la insulină (celulele nu mai răspund adecvat la insulină),
- combinată cu o scădere treptată a secreției de insulină în timp.
Pancreasul produce insulină, uneori chiar în cantitate crescută, dar organismul nu o poate utiliza eficient. Pe măsură ce boala avansează, pancreasul devine epuizat, ceea ce poate duce ulterior la necesitatea injectării insulinei, însă acest lucru apare mai târziu în evoluție.
Vârsta de debut:
- Poate apărea la orice vârstă, dar cel mai frecvent apare la copii, adolescenți și adulți tineri.
- Debutul este de obicei brusc, cu simptome severe.
- Apare în general la adulți peste 40 de ani, dar tot mai frecvent se întâlnește la adolescenți și tineri, în contextul obezității.
- Debutul este lent, simptomele pot trece neobservate ani întregi.
Factori de risc
Diabetul Zaharat Tip 1
- Factori autoimuni și factori de mediu (infecții virale, răspuns imun aberant).
- Nu are legătură cu stilul de viață, greutatea pacientului sau alimentația.
- Predispoziție genetică moderată, dar mai puțin influentă decât în Dz tip 2.
Diabetul Zaharat Tip 2
- sedentarism,
- dietă bogată în carbohidrați rafinați și grăsimi saturate,
- predispoziție genetică puternică,
- hipertensiune, dislipidemie, sindrom metabolic.
Prin urmare, DZ tip 2 este strâns legat de stilul de viață, în timp ce DZ tip 1- nu.
Manifestări clinice
Diabet Zaharat Tip 1, simptomele apar rapid și intens:
- polidipsie (sete excesivă),
- poliurie (urinări frecvente),
- polifagie (foame excesivă),
- scădere rapidă în greutate,
- oboseală severă,
- respirație cu miros de acetonă,
- risc mare de cetoacidoză diabetică – o urgență medicală.
Diabet Zaharat Tip 2, simptomele se dezvoltă lent și pot fi absente la debut:
- oboseală,
- setea crescută,
- infecții frecvente (cutanate, urinare),
- vindecare lentă a rănilor,
- tulburări de vedere,
- furnicături la nivelul membrelor.
Cetoacidoza este rară la debut, dar poate apărea în stadii avansate.
Diagnostic: ambele forme se diagnostichează pe baza valorilor glicemiei, însă contextul clinic diferă.
DZ tip 2 – criterii sugestive
- pacient tânăr, cu debut brusc,
- glicemii foarte mari,
- prezența anticorpilor anti-pancreatici (GAD, IA2, ZnT8),
- niveluri foarte scăzute ale peptidei C (indicator al producției de insulină).
DZ tip 2 – criterii sugestive
- pacient adult, cu factori de risc metabolici,
- glicemie crescută identificată întâmplător,
- peptid C normal sau crescut la început,
- absența anticorpilor autoimuni.
Tratament și management
Diabet Zaharat Tip 1
Indispensabil:
- Insulină (bazală, rapidă sau combinată),
- Monitorizare continuă a glicemiei,
- Alimentație echilibrată și ajustarea carbohidraților,
- Managementul cetoacidozei.
În DZ tip 1, insulina nu poate fi înlocuită cu altceva.
Diabetului Zaharat Tip 2
Varietate mai mare de opțiuni:
- modificări ale stilului de viață (dietă, sport),
- medicamente orale (metformin, inhibitori SGLT2, sulfoniluree, gliptine etc.),
- medicamente injectabile (agonisti GLP-1),
- în stadii avansate se trece la insulină.
Tratamentul este progresiv, adaptat nivelului de rezistență la insulină.
Complicații
Atât DZ tip1, cât și DZ tip 2 pot duce la complicații similare dacă nu sunt controlate, însă profilul lor diferă.
În DZ tip1 ne putem ațtepta la risc crescut de cetoacidoză, hipoglicemii severe (din cauza terapiei incorecte cu insulină), complicațiile cronice apar dacă managementul este deficitar.
În cazul DZ tip 2 – complicații macrovasculare mai accentuate (infarct, AVC),evoluție mai tăcută, se depistează uneori abia în stadii avansate,asociază frecvent obezitate, hipertensiune și dislipidemie.
Prognostic și evoluție pe termen lung
DZ tip 1:necesită tratament pe viață cu insulină, risc crescut de cetoacidoză în episoade de dezechilibru.Cu management adecvat, pacienții pot avea o viață normală și longevivă.
DZ tip 2: evoluție lentă, uneori insidioasă, poate fi controlat ani întregi doar prin dietă și medicamente orale, controlul greutății și schimbările de stil de viață pot reduce semnificativ necesarul de medicamente, în lipsa intervenției, progresează spre necesitatea injectării insulinei.
Concluzie
Deși diabetul zaharat tip 1 și tip 2 împărtășesc aceeași consecință finală — hiperglicemia — ele reprezintă entități distincte, cu mecanisme diferite, manifestări diferite și abordări terapeutice separate. Înțelegerea clară a diferențelor dintre cele două forme este esențială pentru diagnosticarea corectă, educarea pacientului și prevenirea complicațiilor pe termen lung.
- Medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
- site: www.prosanatate.md
- e-mail: lilia.plamadeala@ansp.gov.md
- tel: 022574573, 060167771
