Cum să te protejezi de caniculă dacă suferi de o boală cardiovasculară

Consecințele schimbărilor climatice sunt grave și influențează inclusiv și sănătatea oamenilor. Canicula afectează în special persoanele cu boli cardiovasculare, dar chiar și pentru ceilalți, temperaturile ridicate nu sunt ușor de suportat.

Deceniul 2011-2020 a fost cea mai caldă perioadă înregistrată vreodată. În anul 2019 temperatura medie globală depășise cu 1,1°C nivelurile preindustriale. Încălzirea globală provocată de om crește în prezent temperatura aerului cu o rată de 0,2 °C pe deceniu.

Evenimentele generate de căldura extremă reprezintă una din cauzele principale a acutizărilor patologiilor cronice și deceselor cauzate de vreme în toată lumea, iar în cazul unei clime în schimbare se preconizează că aceste episoade meteorologice vor crește ca frecvență și intensitate.

Fiecare individ este susceptibil la stări patologice legate de căldură, însă cei cu funcție cardiovasculară redusă, cu vârsta peste 60 ani și cu boli cardiovasculare preexistente, prezintă un risc mai mare de morbiditate și mortalitate în timpul caniculei.                                   

Medicii cardiologi susțin că organismul uman se simte confortabil la o temperatură cuprinsă între 20 și 27 grade Celsius, cu o umiditate relativă cuprinsă între 35 și 60%.

Când temperaturile cresc, corpul se simte stresat atât fizic, cât și psihic. Fluxul sanguin este direcționat către piele, ceea ce determină o vasodilatație și o creștere a transpirației. Pentru o persoană tânără și sănătoasă, aceste fenomene de termoreglare decurg fără probleme, însă în cazul persoanelor cu anumite patologii preexistente, cum ar fi hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă, diverse aritmii sau afecțiuni pulmonare, aceste fenomene devin mai dificile pentru organism, sporind riscul de supraîncălzire.

Pe lângă impactul asupra sistemului cardiovascular, perioada caniculară afectează și sistemul imunitar, favorizând apariția unor infecții. De asemenea, temperaturile ridicate pot provoca manifestări psihice și fizice, precum irascibilitatea, lipsa concentrării, tulburări ale somnului, creșterea pulsului, apariția palpitațiilor și scăderea tensiunii arteriale.

Cum te poți proteja de caniculă ?

Hidratarea

A fi bine hidratat rămâne una dintre cele mai importante moduri prin care pot fi evitate pericolele căldurii extreme. Când oamenii percep prima dată senzația de sete, corpul este deja într-un statut de deshidratare ușoară, ceea ce înseamnă că sistemul cardiovascular este deja încordat. Apa trebuie consumată înainte de a participa la orice activitate în aer liber de la ușoară până la moderată.

Se recomandă consumul unui pahar de apă la fiecare 15-20 de minute petrecute în condiții de căldură, deoarece consumul de lichide în cantităţi mari în doză unică este ineficient. Apa este cea mai bună, însă laptele și ceaiul rece, alături băuturile acido-lactice la fel contează.

Dacă vi s-a spus să restricționați aportul de lichide deoarece aveți insuficiență cardiacă, ar trebui să discutați cu medicul dumneavoastră. Este contraindicat pentru pacienții cu afecțiuni cardiovasculare lucrul în grădină, ce presupune activitate cu capul în jos!

Alimentația                                                                                                                                

Consumați produse reci, precum salate și fructe care au un conținut sporit de apă și sunt surse bune de vitamine și minerale, grăsimi vegetale, pește. Se recomandă evitarea alimentelor procesate, prăjeli, carne grasă, alimente bogate în grăsimi saturate. E binevenită micșorarea porțiilor.

Aerul condiționat

Alături de hidratarea adecvată, aerul condiționat are un efect puternic de protecție împotriva impactului negativ al căldurii severe. Dacă accesul în zone cu aer condiţionat lipsește, persoanele pot căuta locuri publice cu aer condiționat și zone umbrite. Încercați să vă păstrați casa rece atunci când stați în interior, acoperiți ferestrele expuse la lumina directă a soarelui cu jaluzele sau perdele, deschideți ferestrele dacă este mai rece afară decât în casă, opriți orice lumină sau echipament electric de care nu aveți nevoie.

Ventilatoare electrice

Convecția (unul din modurile de transfer de căldură) și evaporarea transpirației sunt ambele mecanisme prin care corpul uman își reduce temperatura centrală. Utilizarea unui ventilator electric poate facilita aceste procese. Ventilatoarele sunt accesibile și necesită mai puțină energie pentru a funcționa decât aerul condiționat și, prin urmare, sunt o opțiune atractivă.                                                                      

Îmbrăcămintea

În timpul evenimentelor de căldură extremă se recomandă purtarea hainelor de culoare deschisă (pentru a minimiza absorbția de căldură) și lejere (pentru a permite circulația aerului). În mod ideal îmbrăcămintea ar trebui să fie din bumbac sau in. Daca trebuie să iesiți din casă, petreceți cea mai mare parte a timpului la umbră, aplicați protecție solară, purtați o pălărie și luați puțină apă cu voi. Stați departe de soare în cea mai fierbinte parte a zilei între orele 11:00 și 18:00.

Sportul

Evitați antrenamentele viguroase deoarece ele cresc temperatura și, respectiv,  transpirația, frecvența cardiacă, generând deshidratarea corpului. Asigurați-vă că faceți pauze regulate la umbră pentru a vă răcori după efort. Este contraindicat pentru pacienții cu boli cardiovasculare scăldatul în bazine acvatice cu temperatura apei scăzută. Apa rece provoacă spasmul vaselor sanguine, inclusiv ale celor coronariene ce poate agrava starea pacientului până la infarct miocardic.

Consumul de alcool

Se știe că utilizarea alcoolului are un efect diuretic asupra corpului, astfel încât consumul excesiv de alcool este un factor de risc considerabil pentru insolație și mortalitatea legată de căldură în perioadele de vreme extrem de caldă. Alcoolul modifică starea mentală și afectează raționamentul, determinând consumatorii să fie mai puțin capabili să reacționeze la căldura extremă cu scopul de a se proteja.

Aportul de cofeină

În cazul unei hidratări adecvate, s-a dovedit că consumul de cofeină la subiecții care sunt consumatori fideli, nu are vreun impact asupra termoreglării. O doză de 9 mg/kg de cofeină a fost suficientă pentru a crește ușor producția de căldură și temperatura medie a corpului, dar nu a fost suficientă pentru a provoca o problemă fiziologică semnificativă. Furnizorii de asistență medicală pot alege să comunice publicului care consumă cafea doar ocazional, au probleme cardiace ori de tiroidă, să scadă consumul de cofeină pe vreme excesiv de caldă.

Medicația                                                               

Pacienții cu boli cardiovasculare frecvent utilizează medicamente care pot agrava efectul căldurii extreme asupra organismului. În acest caz e necesară adresarea la medicul specialist pentru ajustarea tratamentului, mai ales în cazul în care pacientul administrează tratament diuretic, cu scop de a evita o deshidratare esențială.

La locul de muncă, o modalitate de a aborda stresul termic este reducerea volumului fizic de muncă, încurajarea pauzelor mai frecvente și mai lungi pentru a preveni supraîncălzirea și deshidratarea.

Urmați sfaturile de mai sus pentru a evita complicațiile pe timp de caniculă. Rămâneți în siguranță în timpul căldurii extreme!