Fumatul este o problemă majoră de sănătate publică în întreaga lume. Acesta este unul din factorii principali de risc, care generează consecinţe extrem de grave pentru sănătatea omului, iar încercarea de a întrerupe fumatul atunci când acesta devine deja o dependență, este foarte dificilă și necesită suport.
La nivel mondial există 1,3 miliarde de consumatori de tutun. Numărul ar fi și mai mare, dacă tutunul nu i-ar ucide pe jumătate dintre utilizatorii săi. La fiecare patru secunde tutunul ia o altă viață. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste 8 milioane de oameni mor anual din cauza consumului de tutun și a produselor conexe.
Totodată, un efect extrem de dăunător pentru sănătatea și viața omului o reprezintă expunerea la fumul de tutun și la produsele conexe. Anual un milion de nefumători, inclusiv peste 650000 de copii și adolescenți, mor din cauza expunerii la fumul de tutun și la produsele conexe.
În Republica Moldova situația la fel este nefavorabilă. Se estimează că peste 5700 de persoane mor în fiecare an din cauza fumatului și a expunerii la fumul de tutun (peste 15% din totalul de decese înregistrate), inclusiv peste 60% persoane sunt de vârstă activă, mortalitatea în rândul bărbaților fiind de 2 ori mai mare decât a femeilor.
Consumul îndelungat de tutun creează dependența, o adicție la tutun cauzată de drogul numit nicotină. Acesta provoacă o dependenţă la fel de mare ca şi cocaina, de 6-8 ori mai mare decât cea produsă de alcool, iar circa 95% dintre fumători sunt dependenţi.
Fumătorul care este dependent de tutun nu se poate opri din consumul substanței, în ciuda faptului că aceasta îi face rău. În afară de nicotină, fumătorii mai inhalează aproximativ 4000 de substanțe chimice din care mai bine de 3000 reprezintă substanțe toxice pentru om. Mulți dintre acești compuși sunt agenți chimici activi ce cauzează modificări majore în organismul uman. Fumatul afectează aproape fiecare organ al corpului, determinând un șir de afecțiuni și boli. Cercetările ştiinţifice au demonstrat că utilizarea tutunului este unul din factorii principali de risc major şi un agent cauzal pentru declanșarea a cel puţin şase maladii cronice devastatoare: bolile cardiace, cancerul, bolile cerebrovasculare, diabetul zaharat, bolile pulmonare obstructive cronice şi ateroscleroza.
Cum ajungem să fim dependenți de tutun?
Nicotina inhalată ajunge în sânge, apoi în creier, prin plămâni, în şapte secunde. Aceasta se fixează la nivelul receptorilor nicotinici specifici din aria nucleului accumbens, care stimulează eliberarea de neurotransmiţători, precum dopamina şi noradrenalina, fenomen care este perceput de către fumător ca o senzaţie de plăcere. Această senzaţie de „plăcere” reprezintă, de fapt, înlăturarea simptomelor precoce de sevraj, pe măsură ce nivelurile de nicotină cresc, în paralel cu stimularea receptorilor nicotinici. Principala caracteristică a dependenţei de nicotină este dorinţa de a resimţi efectele farmacologice ale nicotinei şi de a evita posibilele fenomene de sevraj (disconfortul generat de absenţa nicotinei).
Printre principalele simptomele de sevraj nicotinic se află: nevoia acută / incontrolabilă de a fuma, iritabilitate, stări de neliniște, furie, anxietate, oboseală, apetit crescut, dificultăți de concentrare, depresie, dureri de cap, insomnie, amețeală.
! Un rol important în combaterea fumatului este atribuit acordării asistenței de consiliere și tratament persoanelor dependente de tutun.
Consilierea antitabagică este o activitate eficientă în combaterea fumatului prin care se urmăreşte identificarea de către fumători a gândurilor, emoţiilor şi a comportamentelor asociate consumului de tutun, conştientizarea daunelor fumatului, ca în cele din urmă persoana să se simtă plină de resurse şi să hotărască schimbarea. Consilierea antitabagică este indicată tuturor pacienţilor cu dependenţă nicotinică diagnosticată prin metode specifice de către medicul de familie și medicul narcolog.
Acest tip de consiliere are mai multe componente, printre care: evaluarea statutului de fumător, sfat minimal anti-fumat, interviu motivaţional, explicarea beneficiilor renunţării la fumat, tratamentul medicamentos, terapie cognitiv–comportamentală, metode complementare (lazero terapie, acupunctura, hipnoza, meditație etc.).
În Republica Moldova consilierea și tratamentul pentru renunțare la fumat este realizată în cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, unde începând cu 1 mai 2016 este activă Linia verde 0 800 10001.
Toate persoanele care apelează serviciul telefonic antifumat sunt motivate să iniţieze intervenţii complexe pentru a abandona fumatul. În urma adresării, circa 99% din persoane primesc servicii de consiliere pentru renunțarea la fumat.
Beneficiile renunţării la consumul de tutun
Renunțarea la fumat este cea mai bună alegere pe care fumătorii o pot face pentru a-și crește calitatea vieții. În termeni foarte simpli, câștigi șansa să te bucuri de o viață mai lungă și mai sănătoasă.
Indiferent de vârstă, renunțarea la fumat are beneficii considerabile și imediate, astfel rezultatele studiilor efectuate în domeniu au demonstrat următoarele:
• In numai 20 de minute de la ultima țigară începe sa se amelioreze frecvența cardiacă și circulația periferică;
• După 8 ore nivelul de nicotină dar și de CO scad în jumătate;
• După 24 de ore monoxidul de carbon este eliminat din corp, plămânii încep să elimine mucusul şi reziduurile rezultate din fumat, gustul și mirosul revin la normal;
• După 48 de ore, în corp nu mai rămân urme de nicotină, consecutiv începe să scadă riscul de Infarct Miocardic;
• După 72 ore de abstinență se îmbunătățește respirația și scade bronhospasmul;
• După 2 săptămâni de renunțare la fumat, are loc îmbunătățirea circulației sanguine, vasele de sânge nu mai suferă constricția data de nicotina și încep să aducă oxigen în cantități normale;
• Intre 3 și 9 luni cei care au renunțat la fumat vor resimți o ameliorare a “celebrei” tuse si a șuieratului, aceasta datorându-se “vindecării” mucoasei respiratorii de-a lungul cailor aeriene secundare (in cadrul bronhiilor și bronhiolelor);
•După 1 an riscul de Infarct Miocardic se reduce cu 50 %;
•După 10 ani riscul de cancer pulmonar se reduce cu 50%;
• Riscul de accident vascular cerebral cauzat de fumat revine la normal după 15 ani!
Cum îi ajutăm pe fumătorii lipsiţi de motivaţie să renunţe la fumat:
Motivaţia de a renunţa la fumat este crucială în alegerea metodei terapeutice pentru tratamentul dependenţei de tutun .
Metoda Strategia celor 5 R se aplică frecvent datorită eficienței dovedite în procesul de renunțare la fumat, cât și pentru prevenirea reluării fumatului și are următoarele componente:
• Relevanţă: să răspundă la întrebarea: „De ce este importantă renunţarea la fumat pentru dumneavoastră, pe plan personal?”
•Riscuri: Identificarea potenţialelor riscuri personalizate legate de sănătatea fumătorului respectiv şi să clasificarea atât riscurilor imediate (ex.: agravările bolilor respiratorii acute), cât şi riscurile pe termen lung (infertilitate, cancer etc.).
• Recompense: Prezentarea beneficiilor personale ale renunţării la fumat.
• Obstacole (engl. – Road-blocks): Identificarea barierelor sau obstacolelor care ar putea sta în calea succesului unei tentative de renunţare la fumat.
• Repetiţie: Intervenţiile în vederea renunţării la fumat ar trebui să fie făcute în mod repetat, ori de câte ori se constată că pacientul nu este dispus/pregătit să se lase de fumat.
De reţinut! Exista întotdeauna ceva mai important decât de a fuma. Secretul este să se găsească alternative sau strategii de adaptare, până când se va ajunge în punctul unde nu mai este implicată nevoia de a fuma.
- Psiholog, Direcția Promovarea Sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
- site: www.prosanatate.md
- e-mail: lilia.rusu@ansp.gov.md
- tel: 022574652, 068412450
