Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă un set de afecțiuni ale inimii sau ale vaselor de sânge și sunt principala cauză de deces la nivel global, luând aproximativ 17,9 milioane de vieți în fiecare an. Mineralele și oligoelementele joacă un rol important în menținerea sănătății inimii. Urmăriți în continuare descrierea câtorva elemente cu un rol important în menținerea sănătății inimii.

Magneziu

Magneziul este un mineral necesar pentru cel puțin 300 de enzime din organism, ajutându-le să-și îndeplinească funcțiile metabolice. Studiile confirmă o asociere puternică între nivelurile scăzute de magneziu și riscurile mai mari de apariție a bolilor cardiovasculare.

Magneziul este foarte important pentru generarea energiei celulare. Inima are, cu siguranță, nevoie de energie, prin urmare magneziul este implicat în prevenirea patologiilor cardiovasculare, fiind important pentru activitatea inimii, structura și contracțiile vasculare.

Magneziul este necesar pentru că:

• stabilizează tensiunea arterială;
• îmbunătățește metabolismul în miocard;
• previne formarea cheagurilor de sânge.

Doza zilnică recomandată de magneziu:

– 0-6 luni 30 mg;
– 7-12 luni 75 mg;
– 1-3 ani 80 mg;
– 4-8 ani 130 mg;
– 9-13 ani 240 mg;
– 14-18 ani 410 mg pentru bărbați și 360 mg pentru femei;
– 19-30 ani 400 mg pentru bărbați și 310 mg pentru femei;
– 31-50 ani 420 mg pentru bărbați și 320 mg pentru femei;
– peste 51 ani 420 mg pentru bărbați și 320 mg pentru femei.

Alimentele bogate în magneziu: legume cu frunze vezi (spanac, varza kale, varza verde), nucile și semințele (semințe de dovleac și in, migdale, nuci braziliene, caju, de pin, pecan), peștele gras (macrou, somon, halibut și ton), avocado, banane, ciocolata neagră, iaurt degresat, fructele uscate, ierburi aromatice (coriandru, salvie, busuioc) etc.

Potasiu

Potasiul este un mineral esențial pentru toate funcțiile organismului. Acesta este responsabil de contracția musculară, reducerea efectului sodiului (prezent în sarea de masă) asupra tensiunii arteriale. 

Acest element poate fi considerat unul dintre mineralele cu cea mai prietenoasă acțiune asupra inimii. El ajută organismul să se mențină sănătos și poate stimula inima să funcționeze mai bine drept răspuns la un tratament medicamentos corespunzător.

Deficitul de potasiu se manifesta prin oboseală, senzație de slăbiciune generală a corpului, crampe musculare, palpitații sau hipertensiune arterială, balonare.

Necesarul zilnic de potasiu al unui adult este de 2300 mg/zi pentru femei şi 3100 mg/zi pentru bărbaţi.

Potasiul se conține în fructe și legume (sfeclă verde, avocado, prune, cartofi, stafide, ghimbir, varza de Bruxelles, roșii uscate, fasole, ciuperci), nuci (fistic, alune), semințe de floarea soarelui, lactate, carne proaspătă, pește, pudră de cacao și ciocolată neagră, alge uscate, ierburi aromatice (pătrunjel, coriandru, busuioc, mărar) etc.

Calciu

Calciul este un mineral cel mai adesea asociat cu sănătatea oaselor și a dinților, deși joacă un rol important și pentru sănătatea inimii. Acest mineral întărește pereții vaselor de sânge, are un rol important în coagularea sângelui, normalizează contracția mușchilor inimii, contribuie la reglarea frecvenței contracțiilor cardiace, are un rol important in funcționarea optimă a miocardului, reglează tensiunea arterială.

Doza zilnică recomandată de calciu:

• sugari: 200-260 mg;
• copii între 1-3 ani: 700 mg;
• copii între 4-8 ani: 1000 mg;
• copii și adolescenți între 9-18 ani: 1.300 mg;
• adulți: 1.000 mg;
• femeile însărcinate sau care alăptează, femei în menopauză: 1000-1300 mg.

Calciul poate fi obținut din numeroase alimente: produse lactate (iaurt, brânză, lapte), pește (sardina, somon), legume cu frunze verzi (broccoli, kale, spanac), semințe (susan, chia), papaya, portocale, migdale, etc.

Zinc

Zincul este un oligoelement esențial datorită rolului-cheie în activitatea enzimatică umană.  Cercetările anterioare au demonstrat că pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă au adesea o deficiență profundă de zinc. Acest oligoelement are proprietăți antioxidante puternice care ajută la neutralizarea radicalilor liberi care pot accelera îmbătrânirea și contribui la dezvoltarea bolilor cronice precum cancerul și bolile de inimă.

Pe lângă funcțiile metabolice esențiale, nivelul de zinc din organism afectează și mușchiul inimii. Când apare stresul oxidativ, acesta poate fi cauzat de lipsa de zinc, care poate fi depistată prin examinarea mușchiului inimii.  Deficiența de zinc se manifestă inițial în calitate de simptome pe piele, păr și unghii, deși poate evolua spre un răspuns imunitar redus și insuficiență organică, inclusiv la nivelul inimii. 

Doza recomandată de zinc:

• Bărbați – 11 mg/zi;
• Femei – 8 mg/zi;
• Femeile însărcinate – 11 mg/zi;
• În alăptare – 12 mg/zi.

Un aport zilnic adecvat de zinc este relativ simplu de asigurat, căci există numeroase surse bogate în acest mineral.

Zincul se găsește în crustacee (crab, homar, scoici), carne (de vită, de porc, de miel, curcan și pasăre), pește (sardine, somon), legume și leguminoase (năut, linte, fasole, ciuperci, kale, mazăre, asparagus, frunzele de sfecla), nuci și semințe (semințe de dovleac, de cânepă, caju), lactate (lapte, iaurt, brânzeturi), ouă, cereale integrale (quinoa, ovăz, orez brun) etc.

Cupru

Cuprul este un mineral esențial care asigură funcționarea optimă a organismului. Împreună cu fierul, permite organismului să formeze globule roșii. Totodată, acesta contribuie la absorbția fierului și, de asemenea, ajută la menținerea sănătății vaselor de sânge, oaselor, nervilor și funcției imunitare. Insuficiența de cuprul influențează oxidarea lipoproteinelor cu densitate joasă (LDL), care joacă un rol semnificativ în apariția aterosclerozei. 

În raport cu BCV, inima este unul dintre principalele organe afectate de deficitul de cupru, determinând o reducere a metabolismului și a aportului de energie la nivelul inimii. Un studiu realizat de Zhou Y a analizat influența cuprului asupra performanței cardiomiocitelor. Studiul a indicat că cuprul ar putea reduce mărirea mușchiului inimii, un factor de risc major al cardiomiopatiilor.

Doza zilnică recomandată de cupru:

• Adolescenți și adulți – 0,9 mg;
• Sugari – 0,2 mg/zi;
• Copiii cu vârsta între 5 luni și 6 ani – 0,3 mg/zi;
• Copiii cu vârsta între 7 și 12 ani – 0,7 mg. 

Principalele surse de cupru sunt următoarele alimente: fructe de mare (stridii, homari, calmari, midii) , carne de vită, ficat, nuci (caju, migdale, fistic, nuci pecan  nuci de macadamia, alune), linte, ciocolată sau cacao neîndulcită, cereale (ovăz, tărâțe de grâu), roșii, avocado, prune, banane, cartofi fierți, piper negru, etc.

Nu există nicio îndoială că aceste elemente sunt importante și joacă un rol esențial în promovarea sănătății cardiovasculare. Deci, asigurați-vă că aveți un aport suficient zilnic. Să aveți o inimă sănătoasă!

Arnaut Liliana

• Medic igienist, specialist în promovarea sănătății, la Agenția Națională pentru Sănătate Publică
• e-mail: liliana.arnaut@ansp.gov.md
• tel: 022574700, 068369979