Bronhopneumopatia este o afecțiune pulmonară progresivă și cronică caracterizată prin obstrucția lentă a căilor respiratorii. Este o boală frecventă, prevenibilă și tratabilă, care este caracterizată prin simptome respiratorii persistente și limitarea fluxului de aer cauzat de anomaliile la nivelul căilor respiratorii și/sau a alveolelor determinate, de regulă, de expunerea semnificativă la diverse particule sau gaze nocive.

BPOC este foarte răspândită în rândul populației generale și în prezent este una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, fiind estimat că trei milioane de oameni mor în fiecare an din cauza acestei afecțiuni. Se preconizează că acest număr va crește din cauza îmbătrânirii populației la nivel global și a expunerii continue la factorii de risc. 

În Republica Moldova mortalitatea din cauza BPOC este în descreștere, în anul 2022 constituind 433 (cifre abs.), comparativ cu 489 în 2021 și 506 în anul 2020 (cifre abs.), respectiv 18,8 (la 100 mii populație) în anul 2021 și 17,1 (la 100 mii populație) în anul 2022. Un aspect alarmant este că 95% dintre cei afectați au fost sau sunt fumători. Această boală nu poate fi ignorată, astfelîncât este important de subliniat importanța conștientizării atât pentru fumători, cât și pentru nefumători. Recunoașterea simptomelor bronhopneumopatiei obstructive cronice este crucială pentru un diagnostic și tratament prompt. 

La nivel global, circa 210 milioane de persoane suferă de BPOC. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, unul din 10 adulții cu vârsta de peste 40 de ani trăiește cu BPOC. Merită menționat că mai puțin de jumătate din persoanele cu BPOC sunt diagnosticate, iar jumătate dintre cei diagnosticați au vârsta de peste 65 de ani.

Principalele cauze ale bolii pulmonare obstructive cronice includ:

• Fumatul – cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea bronhopneumopatiilor. Fumatul activ și expunerea la fumul de țigară sunt legate direct de apariția bolii.
• Expunerea la poluanți – inhalarea acestora din aerul poluat cu praf sau cu gaze toxice la locul de muncă.
• Predispoziția genetică – dacă există antecedente familiale de boală, riscul de dezvoltare a bolii crește.
• Infecțiile respiratorii – infecțiile respiratorii repetate, în special în copilărie, pot afecta dezvoltarea plămânilor și crește vulnerabilitatea la boală.
• Astmul bronșic
• Vârsta – înaintarea în vârstă înseamnă, de asemenea, sporirea riscului de BPOC, deoarece plămânii pierd elasticitatea și funcționalitatea odată cu trecerea timpului.
• Factorii ocupaționali – anumite meserii expun lucrătorii la substanțe iritante, cum ar fi prafurile și vaporii chimici, crescând astfel riscul de apariție a bolii.
• Factorii socio-economici – condițiile precare de trai, nivelul scăzut de educație și accesul limitat la asistență medicală pot contribui la apariția și progresul BPOC.

Severitatea simptomelor diferă de la un pacient la altul, în funcție de cât de avansată este afecțiunea. Pe măsură ce afecțiunea progresează, aceasta interferă tot mai mult cu activitățile cotidiene, afectând semnificativ calitatea vieții pacienților.
Printre manifestările bolii pulmonare cronice obstructive se numără:

• Tusea persistentă: tusea cronică este un simptom frecvent al BPOC și poate fi mai intensă dimineața. 
• Expectorație excesivă de mucus: secrețiile mucoase din plămâni pot deveni mai abundente și pot avea o culoare modificată. 
• Dificultăți de respirație (dispnee): pacienții pot simți o senzație de lipsă de aer sau dificultate în respirație, în special în timpul efortului fizic. 
• Senzație de constricție în piept: o senzație de greutate sau constricție în zona pieptului poate fi prezentă. 
• Frecvență a respirației crescută: respirația rapidă poate apărea îndeosebi în timpul activității fizice. 
•  Fatigabilitate: oboseala excesivă poate apărea din cauza efortului depus pentru a respira. 
•  Pierdere involuntară în greutate: se manifestă în cazurile severe de boală.

 Este important să observați aceste simptome și să consultați un medic pentru un diagnostic adecvat și un tratament corespunzător.

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) are stadii care reflectă severitatea și progresia bolii. Aceste stadii sunt adesea clasificate folosind Testul de Evaluare a Obstrucției Pulmonare (FEV1) care măsoară cantitatea de aer pe care o poți expira într-o secundă. 

Stadiile BPOC includ: 

• Stadiul I (ușor): FEV1 ≥ 80% din valoarea normală. Simptomele pot fi ușoare, iar afectarea funcției pulmonare este în stadiul incipient.
• Stadiul II (moderat): FEV1 între 50% și 79% din valoarea normală. Simptomele devin mai evidente, iar capacitatea pulmonară este redusă semnificativ. 
• Stadiul III (sever): FEV1 între 30% și 49% din valoarea normală. Simptomele devin severe, cu o afectare semnificativă a calității vieții și a capacității de a desfășura activități zilnice.  
• Stadiul IV (foarte sever): FEV1 < 30% din valoarea normală sau FEV1 < 50% din valoarea normală, împreună cu insuficienaă respiratorie cronică. Este stadiul cel mai avansat, cu simptome extrem de severe și o calitate a vieții semnificativ afectată.

Diagnosticarea
Diagnosticul precoce permite un control eficient al progresiei bolii. Medicul pneumolog va efectua o anamneză și un examen clinic, care presupune auscultația pulmonară. Principalul test de diagnostic pentru BPOC este spirometria. Procedura evaluează modul în care funcționează plămânii. Este o investigație rapidă, care se efectuează prin expirarea aerului printr-un tub conectat la un aparat numit spirometru.

Alte investigații necesare sunt:

• Analize de sânge;
• Radiografie pulmonară;
• CT toracic (tomografie computerizată);
• Pulsoximetrie.

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) poate duce la diverse complicații care pot afecta calitatea vieții și starea de sănătate a pacienților. 

Printre complicațiile frecvente ale BPOC se numără: 

1. Infecții Respiratorii Recurente: plămânii afectați sunt mai susceptibili la infecții respiratorii, cum ar fi pneumonii și bronșite.
2. Insuficiență Respiratorie: în stadiile avansate, plămânii pot avea dificultăți semnificative în furnizarea de suficient oxigen în sânge, conducând la insuficiență respiratorie.
3. Probleme Cardiace: BPOC poate pune o presiune suplimentară asupra inimii, crescând riscul de boli cardiovasculare, cum ar fi insuficiența cardiacă.
4. Anxietate și depresie: dificultățile în respirație și impactul asupra activităților zilnice pot contribui la apariția tulburărilor emoționale, inclusiv anxietate și depresie.
5. Pneumotorax: aerul poate scăpa în spațiul dintre plămâni și peretele toracic, determinând colapsul unei părți a plămânilor.
6. Scăderea Calității Vieții: simptomele persistente ale BPOC pot afecta capacitatea de a desfășura activități zilnice, ducând la o scădere semnificativă a calității vieții.
7. Cancerul Pulmonar: persoanele cu această afecțiune au un risc mai mare de a dezvolta cancer pulmonar, în special dacă sunt fumători.
8. Malnutriție: dificultățile în alimentație, pierderea poftei de mâncare și consumul crescut de energie pentru a respira pot contribui la malnutriție.

Tratamentul bolii pulmonare obstructive cronice nu vindecă boala, însă poate ajuta la controlul simptomelor. Acesta presupune, în primul rând, renunțarea la fumat și evitarea aerului poluat, cu scopul de a opri sau întârzia pe cât posibil distrucția tisulară la nivelul plămânilor.

Medicul va recomanda o schemă de tratament care poate include inhalatoare cu preparate bronhodilatatoare ce îmbunătățesc respirația pe termen scurt, antiinflamatoare, medicamente cu corticosteroizi, antibiotice sau expectorante. Pacienții cu o formă severă de BPOC necesită oxigenoterapie permanentă, cu ajutorul unui aparat portabil de oxigen.

Prevenirea bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) reprezintă un angajament pentru un stil de viață sănătos și conștient. Iată ce presupune acesta: 

• Renunțarea la fumat este pasul cel mai semnificativ, oferind un scut puternic împotriva dezvoltării bolii. Sprijinul pentru cei care doresc să renunțe la acest obicei este esențial. 
• Protejarea împotriva poluanților joacă, de asemenea, un rol-cheie. Folosirea măștilor de protecție în medii poluate și evitarea expunerii prelungite la substanțe iritante la locul de muncă sunt acțiuni de profilaxie cruciale. 
• Îmbunătățirea calității aerului în locuință prin ventilație adecvată și evitarea combustibililor solizi contribuie la crearea unui mediu mai sănătos. 
• Vaccinarea împotriva gripei adaugă un strat de protecție, reducând riscul de complicații respiratorii. 
• Adoptarea unui stil de viață sănătos, cu alimentație echilibrată și exerciții regulate, întărește sistemul respirator și sprijină bunăstarea generală. 

Prevenirea bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) este un angajament pentru viața de zi cu zi și o investiție în sănătatea pulmonară pe termen lung. Renunțarea la fumat, protejarea împotriva poluanților, adoptarea unui stil de viață sănătos și evitarea factorilor de risc reprezintă paliere esențiale în construirea unui zid protector împotriva acestei afecțiuni.

Diana Panfilii

• Medic igienist, specialist în promovarea sănătății, la Agenția Națională pentru Sănătate Publică
• e-mail: diana.panfilii@ansp.gov.md
• tel: 022574700, 079972366