Bolile respiratorii cronice reprezintă afecțiuni ce alterează funcția pulmonară, impactează viața cotidiană a persoanelor pe termen lung și, frecvent, duce la complicații severe sau deces. Aceste boli includ astmul bronșic, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), alergiile respiratorii, bolile interstițiale ale plămânilor și alte afecțiuni cronice ale căilor respiratorii. Într-o lume tot mai industrializată și urbanizată, poluarea aerului contribuie semnificativ la apariția, agravarea și progresia acestor afecțiuni — un fenomen observat în special în regiunile unde expunerea la poluanți atmosferici este ridicată.

La nivelul Regiunii Europene a Organizației Mondiale a Sănătății (WHO/Europa), bolile respiratorii cronice (CRD – chronic respiratory diseases) afectează aproximativ 81,7 milioane de persoane, iar anual sunt înregistrate aproximativ 6,8 milioane de noi cazuri diagnosticate. În același timp, aceste afecțiuni cauzează aproximativ 400 000 de decese pe an, fiind a șasea cauză principală de mortalitate în regiune și reprezentând o povară semnificativă pentru sistemele de sănătate și pentru societate în ansamblu. Aproximativ 80 % dintre decesele prin CRD sunt atribuite BPOC, iar astmul și alte afecțiuni respiratorii completează restul cazurilor.

Poluarea aerului — atât cea externă, din trafic și industrie, cât și cea internă, din surse de combustie sau materii volatile — contribuie la inflamația cronică a căilor respiratorii, scăderea funcției pulmonare și creșterea riscului de exacerbări acute în rândul pacienților cu boli respiratorii preexistente. De exemplu, peste 90 % din populația europeană respiră aer care depășește nivelurile maxime recomandate de particule fine PM2,5, un factor de risc major pentru boli pulmonare și cardiovasculare.

În Republica Moldova, datele de sănătate publică reflectă o povară semnificativă a bolilor respiratorii, în special a BPOC. Conform Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), în anul 2024 au fost raportate peste 350 de decese cauzate de BPOC, iar tendința mortalității prin bolile pulmonare cronice rămâne notabilă în rândul populației adulte și vârstnice, inclusiv la pacienții diagnosticați tardiv.

În plus, analize istorice arată că rata standardizată a mortalității din cauza bolilor respiratorii în Republica Moldova a fost mai mare comparativ cu media europeană, deși există o ușoară scădere în ultimele decenii. Estimările de poluare arată că aerul în Republica Moldova este adesea la niveluri de mediu mai ridicate decât recomandările OMS, cu concentrații de PM2.5 (particule fine) de până la de 4–5 ori peste nivelul considerat sigur.  Deși datele naționale privind incidența exactă a impactului poluării asupra bolilor respiratorii cronice sunt limitate, se știe că poluarea atmosferică — alături de fumat și condițiile socio‑economice, contribuie la agravarea simptomelor și la numărul de spitalizări în rândul pacienților cu BPOC și astm. Aceste boli au o evoluție lent progresivă, dar impactul lor asupra morbidității și mortalității este semnificativ.

Principalii poluanți ai aerului includ:

1. Particulele în suspensie (PM10 și PM2.5) – particule foarte fine de praf, fum sau cenușă care pot pătrunde adânc în plămâni.
2. Monoxidul de carbon (CO) – gaz toxic produs în special de motoarele vehiculelor și de arderea incompletă a combustibililor.
3. Dioxidul de sulf (SO₂) – rezultat în principal din arderea combustibililor fosili (cărbune și petrol) în industrie și centrale electrice.
4. Oxizii de azot (NOₓ) – produși mai ales de traficul rutier și procesele industriale.
5. Ozonul troposferic (O₃) – gaz format prin reacții chimice între alți poluanți sub acțiunea luminii solare.
6. Compușii organici volatili (COV) – substanțe provenite din solvenți, combustibili, vopsele sau procese industriale.
7. Metalele grele (de exemplu plumbul) – eliberate în aer prin activități industriale și arderea anumitor combustibili.

Mecanisme biologice

Expunerea cronică la poluanți determină:

• Inflamație cronică la nivelul căilor respiratorii și al țesuturilor pulmonare.
• Stres oxidativ, prin producerea excesivă de radicali liberi care afectează celulele.
• Deteriorarea epiteliului respirator, ceea ce reduce capacitatea de apărare a plămânilor.
• Disfuncții ale sistemului cardiovascular, inclusiv afectarea vaselor de sânge și creșterea riscului de hipertensiune.
• Scăderea funcției pulmonare și apariția bolilor respiratorii cronice (de exemplu astm sau bronșită cronică).
• Activarea sistemului imunitar, care poate duce la reacții inflamatorii persistente în organism.

Studiile epidemiologice arată că zonele urbane cu trafic intens au incidență crescută a BPOC și astmului, iar pacienții cu boli pulmonare cronice prezintă exacerbări mai frecvente în perioadele de poluare accentuată. Simptomele și semnele clinice ale afecțiunii se caracterizează printr-o dispnee progresivă la efort, care evoluează treptat și poate limita activitățile zilnice, asociată frecvent cu tuse cronică, cu sau fără producție de spută, iar la auscultație se pot evidenția wheezing sau raluri bronșice. În formele severe, cum este BPOC avansată, pacienții pot prezenta, de asemenea, scădere în greutate și fatigabilitate marcată, reflectând atât efortul respirator crescut, cât și impactul general al bolii asupra stării de sănătate și a calității vieții.

Diagnostic și monitorizare

• Spirometria – test funcțional esențial pentru evaluarea obstructiei bronșice.
• Radiografia toracică și CT pulmonar – pentru evaluarea structurală.
• Analize de sânge și teste alergologice – în astm și fibroze pulmonare.
• Monitorizarea oxigenului și testele de efort – pentru evaluarea severității și progresiei.
• Reabilitare și suport

• Programe de reabilitare pulmonară pentru îmbunătățirea funcției pulmonare și a capacității de respirație: exerciții de respirație, mobilizare și consiliere nutrițională.
• Educația pacientului: recunoașterea semnelor de agravare și administrarea corectă a inhalatoarelor.
• fTratament medical și monitorizare pentru controlul bolilor respiratorii și cardiovasculare.
• Educație pentru sănătate, inclusiv evitarea expunerii la poluanți și adoptarea unui stil de viață sănătos.
• Suport psihologic și social pentru persoanele afectate de boli cronice asociate poluării aerului.
• Acces la servicii medicale și programe de prevenție pentru depistarea și gestionarea timpurie a problemelor de sănătate.
• Vaccinarea antigripală și anti-pneumococică pentru prevenirea infecțiilor.
• Nu în ultimul rând, educarea populației privind importanța unui stil de viață sănătos, care include evitarea expunerii la fumul de țigară, poluanți industriali și alte surse de contaminare a aerului, reprezintă un pilon esențial în prevenirea bolilor respiratorii și în creșterea conștientizării comunitare cu privire la protecția mediului și sănătatea publică.

Strategiile preventive și recomandările publice pentru reducerea impactului poluării aerului și protejarea sănătății populației includ monitorizarea constantă a calității aerului și informarea promptă a cetățenilor cu privire la nivelurile de poluanți, astfel încât aceștia să poată adopta măsuri de precauție adecvate. De asemenea, este esențială creșterea suprafeței spațiilor verzi în zonele urbane, prin amenajarea de parcuri și grădini, contribuind nu doar la reducerea concentrației de poluanți atmosferici, ci și la îmbunătățirea calității vieții și a bunăstării generale a populației. În paralel, se recomandă promovarea transportului public, a mijloacelor de transport ecologice și a utilizării surselor de energie nepoluante, pentru a reduce arderea și poluarea pentru diminuare a emisiilor provenite din traficul rutier și din activitățile industriale, economisirea energiei în locuințe (oprirea aparatelor electrice, utilizarea becurilor eficiente), colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor, Populația generală poate contribui la prevenție prin reducerea expunerii la poluanți și adoptarea unui stil de viață sănătos.

Prin înțelegerea impactului poluării asupra sănătății respiratorii și implementarea de măsuri preventive, putem reduce povara bolilor cronice și îmbunătăți calitatea vieții populației.

Lilia Plamadeala

• Medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
• site: www.prosanatate.md
• e-mail: lilia.plamadeala@ansp.gov.md
• tel: 022574573, 060167771