În ultimele decenii, dezvoltarea tehnologiei intormaționale și extinderea gobală a internetului au produs schimbări esențiale în modul de funcționare a societății. Astăzi, aproape fiecare aspect al vieții – de la educație și sănătate, pînă la comerț, guvernare și relații interpesonale se desfășoară în mediul digital. Accesul liber la internet, facilitează educația continuă, permite comunicarea globală între specialiști și publicul larg, îmbunătățește accesul la serviciile publice, contribuie la includerea și participarea activă în societate. Se pare că într-o lume în care informația este mai accesibilă ca oricînd, există oportunități extraordinare de progres dar lipsa unei educații digitale și științifice adecvate poate deveni o amenințare reală pentru sănătatea publică.
Răspîndirea rapidă și multiplicarea surselor digitale face dificilă diferențierea dintre datele valide științific și opiniile personale, între articole bazate pe dovezi și conținut generat pentru popularitate sau profit. Abundența de informații poate conduce la infodemie – fenomen recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care se referă la supraîncărcarea populației cu informații false sau incomplete, în special în contextul sănătății. În perioade de criză, cum a fost pandemia COVID-19, suprasaturația informațională a dus la confuzie și la creșterea fenomenelor de autodiagnosticare și automedicație în baza informațiilor online.
Autodiagnosticarea este identificarea unei afecțiuni prin interpretarea simptomelor proprii în baza informațiilor găsite pe platforme digitale, motoare de căutare sau forumuri, fără a consulta un medic. Această tendință survine în mod natural cînd apare o problemă de sănătate și în mod rapid vrem să știm ce se întimplă și ce trebuie de făcut. Sursele digitale de informare sunt pline de experiențe personale ce înclud simptomele și bolile existente, dar din cauza coincidenței a unor simptome există riscul de a stabili un diagnostic greșit, dar și mai grav de a recurge la automedicație.
De ce oamenii apelează la internet și evită medicul ?
Tot mai multe persoane aleg să se informeze despre starea de sănătate prin intermediul internetului, din multiple cauze ce țin de factori psihologici, sociali și de accesibilitate la servicii medicale, dintre care:
- comoditate și răspuns rapid;
- dorința de a păstra anonimatul, pentru a evita prejudecățile sociale;
- lipsa încrederii în tratamente medicale sau în competența medicilor;
- frica de diagnosticare a unei afecțiuni grave;
- din considerente financiare;
- neînțelegerea termenilor medicali;
- lipsa asigurării de sănătate;
- neconștientizarea gravității situației;
- dorința de control a propriei sănătăți.
Riscurile la care ne expune autodiagnosticarea.
Autodiagnosticarea în absența unei competențe medicale, poate conduce la numeroase riscuri. Unul dintre cele mai frecvente pericole este stabilirea unui diagnostic greșit prin asocierea simptomelor care pot fi comune cu mai multe afecțiuni. În contextul dat, e necesar să înțelegem că platformele digitale nu pot să analizeze particularitățile fiecărui utilizator precum vîrstă, istoric medical, existența bolilor concomitente, stilul de viață sau domeniul de activitate. Un diagnostic greșit duce la întîrzierea tratamentului adecvat !
Adesea se recurge la automedicație, ceea ce poate duce în unele cazuri la agravarea stării de sănătate sau la suprimarea simptomelor existente, astfel întîrziind depistarea și tratarea în timp eficient a unei afecțiuni în stadii incipiente. De asemenea există riscul de a provoca efecte adverese grave sau chiar intoxicații medicamentoase. Lipsa tratamentului sau administrarea incorectă a acestuia duce la rezistența agenților patogeni și la cronicizarea unor boli!
Persoanele care se informează prin internet despre simptomele care le au, fac conlcuzii greșite și se pot gîndi la cel mai rău scenariu, sau boală care de fapt nu există. În momentul instalării stresului și anxietății se pot intensifica căutările despre simptome și astfel se poate crea un cerc vicios transformînd informarea online într-o sursă de suferință continuă.
Fiecare din noi trebuie să întelegem că oricînd există posibilitatea de a consulta mai mulți specialiști dacă nu suntem de acord cu un diagnostic, dar în nici un caz nu trebuie de evitat vizita la medic. Ne punem viața în pericol, și mai apoi oricum apare necesitatea unei consultații medicale. Astfel, bolile care ar putea fi tratate ușor la apariția primelor simptome, ajung să fie depistate tardiv și tratamentul devine mai complicat și mai costisitor.
Pe lîngă faptul că persoanele cad victimă dezinformării medicale, prin opinii personale și recomandări pseudoștiințifice, există riscul de partajare a datelor medicale personale pe site-uri nesigure ceea ce în consecință duce la încălcarea confidențialității.
Cum să evităm riscurile fenomenului de autodiagnosticare online ?
- adresarea la medic înainte de a lua orice decizie legată de sănătate;
- evitați verificarea excesivă a simptomelor și automedicația;
- informarea de la farmacist cum e corect să administrăm medicamentele;
- administrați tratamentul în baza prescripției medicale;
- participarea la instruiri de educație pentru sănătate digitală;
- folosiți surse oficiale pentru a vă informa corect (pagini oficiale a instituțiilor medicale, site-ul OMS sau resursele ce se termină în ,,govˮ);
- atenție sporită la istoriile ralatate prin internet, simptomele unor persoane nu sunt relevante pentru alți utilizatori.
Este important să conștientizăm că indiferent cît de veridică este sursa de informare, aceasta niciodată nu înlocuiește consultația medicului. Un diagnostic corect, stabilit de medic se bazează pe analize de laborator și experiență de mai mulți ani, ceea ce platformele digitale nu pot asigura.
Autodiagnosticarea online este o consecință a erei digitale, dar noi suntem responsabili de alegerile personale. Echilibrul între informare și consultul medical este cheia protejării sănătății publice.
- Medic igienist, specialist în medicină preventivă, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
- e-mail: virginia.chitic@ansp.gov.md
