Februarie — luna în care acordăm atenție sănătății inimii

9 februarie, 2026 scris de Lilia Plamadeala domeniu Blog

Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel global, fiind responsabile pentru aproximativ o treime din totalul deceselor anuale. În ciuda progreselor semnificative în diagnostic și tratament, incidența acestora rămâne ridicată, în special în contextul îmbătrânirii populației și al persistenței factorilor de risc modificabili. Luna februarie este frecvent asociată cu campanii de conștientizare dedicate sănătății inimii, în special prin inițiative precum „American Heart Month”, recunoscută pe scară largă în literatura medicală și în comunicarea de sănătate publică. Dincolo de aspectul simbolic, februarie oferă un prilej relevant pentru a discuta despre factorii de risc cardiovasculari și despre strategiile eficiente de prevenție, mai ales în sezonul rece, asociat cu o creștere documentată a incidenței evenimentelor cardiovasculare acute, inclusiv infarctul miocardic acut, accidentele vasculare cerebrale și decompensările insuficienței cardiace.
De ce este iarna o perioadă critică pentru inimă
Numeroase studii epidemiologice au demonstrat existența unei variații sezoniere în apariția evenimentelor cardiovasculare, cu un vârf în lunile de iarnă. Temperaturile scăzute sunt corelate cu o creștere a tensiunii arteriale medii, a vâscozității sanguine și a activității sistemului nervos simpatic. De asemenea, sezonul rece este asociat cu o incidență mai mare a infecțiilor respiratorii, care pot acționa ca factori declanșatori pentru evenimente cardiovasculare prin mecanisme inflamatorii și procoagulante. La pacienții cu boală cardiovasculară preexistentă, aceste influențe sezoniere pot avea un impact clinic semnificativ. Expunerea la temperaturi scăzute determină vasoconstricție periferică, cu creșterea rezistenței vasculare sistemice. Aceasta conduce la valori tensionale mai ridicate, chiar și la pacienții anterior bine controlați terapeutic. Hipertensiunea arterială necontrolată rămâne unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru evenimentele cardiovasculare majore. De asemenea iarna este asociată cu niveluri crescute ale markerilor inflamatori sistemici, precum proteina C reactivă. Inflamația joacă un rol central în progresia aterosclerozei și în destabilizarea plăcilor ateromatoase, facilitând apariția trombozei acute. Reducerea activității fizice, modificările dietetice și creșterea aportului caloric sunt frecvent întâlnite în sezonul rece. Aceste comportamente contribuie la creșterea ponderală, agravarea dislipidemiei și la un control metabolic deficitar, în special la pacienții cu diabet zaharat. Pe scurt iarna este asociată cu:
• reducerea activității fizice,
• alimentație mai bogată în grăsimi și sare,
• expunere mai scăzută la lumină naturală,
• creșterea nivelului de stres și a tulburărilor de dispoziție.
Toți acești factori contribuie la un risc cardiovascular crescut, în special la persoanele cu hipertensiune arterială, diabet zaharat, dislipidemie sau antecedente de boală cardiacă.
Factorii de risc cardiovascular:
Prevenția cardiovasculară modernă se bazează pe identificarea și controlul factorilor de risc, care pot fi clasificați în modificabili și nemodificabili. Deși vârsta, sexul și predispoziția genetică nu pot fi influențate, factorii modificabili reprezintă principalele ținte terapeutice:
Hipertensiunea arterială: monitorizarea regulată a valorilor tensionale, ajustarea tratamentului antihipertensiv și educația pacientului sunt esențiale, mai ales în sezonul rece, când valorile tensionale pot crește.
Dislipidemia: creșterea nivelului colesterolului LDL și scăderea colesterolului HDL sunt strâns asociate cu progresia aterosclerozei. Dieta, activitatea fizică și tratamentul hipolipemiant joacă un rol crucial în reducerea riscului cardiovascular.
Diabetul zaharat și sindromul metabolic: hiperglicemia cronică accelerează procesele aterosclerotice și crește riscul de evenimente cardiovasculare. Controlul glicemic optim, alături de managementul greutății corporale, este esențial în prevenția secundară și primară.
Fumatul: este un factor de risc major, independent, cu efecte directe asupra endoteliului vascular și proceselor trombotice. Renunțarea la fumat rămâne una dintre cele mai eficiente intervenții pentru reducerea riscului cardiovascular.
Activitatea fizică în sezonul rece: Activitatea fizică regulată are efecte demonstrate asupra sănătății cardiovasculare: scade tensiunea arterială, îmbunătățește profilul lipidic și reduce inflamația sistemică. Ghidurile internaționale recomandă minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau 75 de minute de activitate intensă. În sezonul rece, adaptarea tipului de activitate este esențială. Exercițiile efectuate la domiciliu, programele de recuperare cardiovasculară, mers alert în aer liber și activitățile aerobice adaptate condițiilor climatice pot menține beneficiile cardiovasculare pe tot parcursul anului.
Alimentația de iarnă și sănătatea inimii: Alimentația reprezintă unul dintre cei mai importanți determinanți modificabili ai riscului cardiovascular. Numeroase studii clinice și meta-analize au demonstrat că intervențiile nutriționale pot reduce semnificativ incidența bolilor cardiovasculare, mortalitatea de cauză cardiacă și riscul de evenimente cardiovasculare majore. Dieta influențează direct metabolismul lipidic, statusul inflamator, funcția endotelială, tensiunea arterială și controlul glicemic, având un rol central atât în prevenția primară, cât și în cea secundară. O dietă cardioprotectoare nu este sezonieră, dar iarna pot apărea dezechilibre. Consumul crescut de alimente procesate, bogate în sare și grăsimi saturate, favorizează retenția de lichide și creșterea tensiunii arteriale. Recomandările actuale susțin:
• consumul zilnic de legume și fructe disponibile sezonier,
• alegerea grăsimilor nesaturate (ulei de măsline, pește),
• reducerea sării și a zahărului,
• menținerea unui aport adecvat de fibre,
• utilizarea metodelor de gătit sănătoase (fierbere, coacere),
• menținerea unui orar alimentar regulat,
• echilibrul caloric în raport cu necesarul energetic,
• aport crescut de alimente cu densitate nutrițională mare,
• limitarea alimentelor procesate și ultraprocesate,
• distribuția adecvată a macronutrienților.
Modelul alimentar cu cea mai solidă susținere științifică rămâne dieta de tip mediteranean, recunoscută de ghidurile europene și internaționale ca strategie eficientă de reducere a riscului cardiovascular. Intervențiile asupra stilului de viață pot reduce semnificativ riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral, chiar și în absența tratamentului medicamentos, sau pot potența eficiența acestuia!
Sănătatea mintală și inima
Relația dintre stres, anxietate, depresie și bolile cardiovasculare este bine documentată. Stresul cronic, anxietatea și depresia sunt recunoscute ca factori de risc cardiovascular independenți. Activarea persistentă a axei hipotalamo-hipofizo-adrenale conduce la creșterea nivelului de cortizol, hipertensiune arterială și disfuncție endotelială. Sezonul rece este frecvent asociat cu tulburări afective sezoniere, izolare socială și scăderea calității somnului, toate având un impact negativ asupra sănătății cardiovasculare. Integrarea evaluării sănătății mintale în practica cardiologică devine din ce în ce mai relevantă. Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, somn adecvat și menținerea relațiilor sociale este o componentă esențială a prevenției.
În final: prevenția cardiovasculară eficientă presupune o abordare multidisciplinară, care să includă:
• evaluarea riscului cardiovascular global;
• intervenții personalizate asupra stilului de viață;
• tratament medicamentos bazat pe ghiduri;
• educația continuă a pacientului.
Tehnologiile moderne, precum monitorizarea la distanță a parametrilor cardiovasculari și aplicațiile de sănătate digitală, pot contribui la îmbunătățirea aderenței terapeutice și a controlului factorilor de risc.
Februarie, prin asocierea sa cu campaniile de conștientizare a sănătății inimii, reprezintă un moment oportun pentru a reevalua obiceiurile zilnice și pentru a sublinia importanța prevenției cardiovasculare. Abordarea integrată care include activitate fizică, alimentație echilibrată, controlul stresului și monitorizarea factorilor de risc — rămâne cea mai eficientă strategie pentru reducerea poverii bolilor cardiovasculare, indiferent de sezon.

Blog vezi toate postările
Știri vezi toate știrile