Consumul de alcool asociat cu consumul de tutun, alimentația nesănătoasă și modul sedentar de viață reprezintă principalii factori de risc ai bolilor netransmisibile la nivel mondial. Aproape o treime din povara globală a bolilor netransmisibile, în special bolile cardiovasculare, diabetul, bolile digestive, respiratorii și tumorile  sunt condiționate de consumul de tutun și alcool. Circa 3,3 milioane de decese anuale înregistrate la nivel global sunt atribuite consumului nociv de alcool, inclusiv aproximativ 1 milion de decese în regiunea europeană a OMS.

Alcoolul este principalul factor de risc pentru mortalitatea prematură și dizabilitatea în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani, reprezentând 10% din totalul deceselor în aceast grup de vârstă.

Regiunea cu cel mai mare nivel de consum de alcool din lume este Europa, unde mai mult de o cincime din populația cu vârsta de peste 15 ani raportează un consum sporadic de alcool în cantități mari (cinci sau mai multe băuturi standard sau 60 de grame de alcool) cel puțin o dată pe săptămână.

Situaţia existentă se agravează tot mai mult și din cauza consumului de alcool în rândul copiilor şi tinerilor. Cu cât vârsta de debut a consumului de alcool este mai timpurie, cu atât este mai puternică relația sa cu alcoolismul cronic, cu abstinența de scurtă durată și cu prezența unor consecințe severe asupra stării de sănătate și a vieții sociale. Cea mai înaltă vulnerabilitate față de efectele alcoolului o au adolescenții care încep să bea înainte de a împlini 15 ani, aceștia având un risc între patru și șapte ori mai mare de a deveni mari băutori față de cei care încep să bea mai târziu, evidențiază statisticile prezentate de OMS. Aproximativ 15% din aceștia vor întruni criteriile pentru dependența de alcool până la sfârșitul adolescenței. Tinerii care se confruntă cu lipsuri materiale, boli, probleme familiale, carenţe în educaţie, lipsa locuinţei sau discriminare pot fi predispuşi să consume alcool în cantităţi mari şi de la vârste mai timpurii, iar consecinţele consumului de alcool asupra sănătăţii şi a vieţii pot fi mai severe decât la semenii lor.

Conform datelor preliminare ale Studiului privind comportamentele și percepțiile legate de sănătate a adolescenților din Republica Moldova (HBSC Study, Moldova 2018), 4 din 10 adolescenți de vârsta 11 – 17 ani au relatat ca au avut experiență de utilizare a alcoolului în decursul vieții. Potrivit cifrelor, au consumat alcool cel puțin o zi în decursul ultimei luni circa 29,5% din adolescenți și acest indicator crește o dată cu vârsta (băieții consumă mai mult decât fetele).

Important: Alcoolul are efecte negative severe asupra sănătății fizice și psihice, fiind implicat în peste 200 de categorii de boli și reprezentând unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru morbiditate, invaliditate și mortalitate.

Adolescența este considerată de unii drept cea mai frumoasă perioadă din viață, cu „fluturii” și „furtunile” ei, însă este și una dintre cele mai dificile. Este momentul când organismul trece printr-o serie de modificări rapide și când persoanele încep să își contureze relațiile sociale, când nevoia de independență, libertate, apartenență la grup se manifestă mai evident decât în orice altă perioadă a vieții.  În acest context, tinerii se desprind de sub tutela parentală și pleacă în căutarea propriei personalități, a propriilor repere și idealuri, însă adesea abilitatea lor de a lua cele mai bune decizii este departe de a fi atins maturitatea.

De ce tinerii consumă alcool?

• din curiozitate;
• ca să se relaxeze sau să se distreze;
• să se integreze în diverse medii sociale;
• să se simtă maturi;
• pentru că e accesibil;
• au un exemplu familial.

Mecanismul de acțiune al alcoolului asupra organismului

Alcoolul este absorbit în fluxul sanguin prin vasele mici de sânge din pereții stomacului și ai intestinului subțire. În doar câteva minute de la consum, acesta ajunge de la stomac la creier, unde efectele se resimt foarte rapid, încetinind acțiunea celulelor nervoase.

Aproximativ 20% din alcool este absorbit prin stomac. Restul de 80% este absorbit prin intestinul subțire.

Alcoolul este dus de către sânge spre ficat, care elimină alcoolul din corp printr-un proces numit „metabolizare”, prin care este transformat într-o substanță non-toxică. Ficatul poate metaboliza doar o anumită cantitate de alcool într-un anumit interval de timp, surplusul de cantitate rămânând să circule prin corp. În felul acesta, intensitatea efectelor asupra corpului este direct proporțională cu cantitatea de alcool consumată.

Când cantitatea de alcool din sânge depășește un anumit nivel, sistemul respirator este încetinit, cauzând astfel starea de comă sau chiar moarte, deoarece în felul acesta oxigenul nu mai ajunge la creier.

Efectele consumului de alcool asupra organismului

Acțiunea alcoolului asupra organismului uman: toxică, imunosupresivă,  cancerigenă,  teratogenă,  neurotoxică, provoacă dependență.

Efectele consumului de alcool la adolescenți și tineri:

• Mahmureala este primul efect direct;
• Rezultate şcolare scăzute;
• Riscul de a fi consumator de droguri;
• Comportamente anti-sociale și riscante;
• Deces prematur.

Gravitatea efectelor depinde de următorii factori:

• De cantitatea consumată pe parcursul vieţii şi vârsta iniţierii;
• De frecvenţa consumului şi episoadele de consum în cantități mari.

Tinerii sunt expuși unui risc mai mare de a suferi daune legate de alcool comparativ cu adulții pe măsură ce creierul continuă să se dezvolte până la mijlocul anilor 20.

Conform studiilor, 35,1% dintre băieți și 30,0 % de fete de vârsta 13 – 15 ani au consumat cel puțin o dată în săptămână băuturi alcoolice, inclusiv 11,6 % de băieți și 7,0% de fete s-au îmbătat foarte tare. Practic fiecare al doilea elev poate face ușor rost de băuturi alcoolice, iar printre cele mai accesibile băuturi pentru adolescenți este berea, vinul și alcopopul (băutură alcoolică dulce).

Consumul de alcool la vârste fragede poate afecta procesul de învățare și performanțele școlare. Un studiu care a evaluat memoria pe termen scurt a unor subiecți cu vârste cuprinse între 15 și 16 ani, dintre care o parte erau dependenți de alcool, a dovedit că aceștia memorează mai greu cuvinte și forme geometrice simple decât cei care nu au o problemă cu consumul de alcool.   

Important: Consumul de alcool în perioada adolescenței poate avea efecte grave pe termen lung. Persoanele care încep să bea înainte de vârsta de 15 ani sunt de patru ori mai predispuse la alcoolism decât cele care încep după vârsta de 20 de ani.

Totuși, nu se știe dacă vina pentru acest efect este numai vârsta la care tinerii încep să bea și în ce măsură sunt implicați ceilalți factori de risc, precum mediul familial sau anturajul. Creierul adolescentului se află în plin proces de dezvoltare, iar cele mai importante modificări au loc la nivelul lobului frontal și al hipocampului. Aceste zone sunt asociate cu motivația, controlul impulsivității și dependența. Alcoolul este o neurotoxină, ceea ce înseamnă că poate „otrăvi” creierul. El poate afecta modul în care organismul asimilează vitamina B, împiedicând astfel funcționarea normală a creierului.

Organizația Mondială a Sănătății atenționează că nu există o cantitate sigură de alcool consumată, iar impactul consumului nociv de alcool asupra sănătății este considerabil și imediat.

Arnaut Liliana

• Medic igienist, specialist în promovarea sănătății, la Agenția Națională pentru Sănătate Publică
• e-mail: liliana.arnaut@ansp.gov.md
• tel: 022574700, 068369979