Bolile cardiovasculare (BCV) rămân cel mai mare criminal din lume, provocând anual în jur de 18,6 milioane de decese. Apariția acestora are multe cauze: de la fumat, diabet, hipertensiune arterială și obezitate, până la poluarea aerului și afecțiuni mai puțin frecvente, cum ar fi boala Chagas și amiloidoza cardiacă.

Pentru cei 520 de milioane de oameni care trăiesc cu BCV, COVID-19 a fost sfâșietor din cauza riscului apariției formelor severe ale virusului.

Anul acesta, de Ziua Mondială a Inimii, îndemnul pentru populație este: „Folosiți inima pentru conectare!”.

Criza asistenței medicale pe care am trăit-o cu toții a evidențiat nevoia urgentă de a găsi modalități diferite și inovatoare de a conecta oamenii la sănătatea inimii, în special în zonele cu resurse mai mici și în comunități.

Exploatarea puterii sănătății digitale pentru a îmbunătăți conștientizarea, prevenirea și gestionarea BCV la nivel global este obiectivul pentru Ziua Mondială a Inimii, ediția 2021.

Telemedicina are un rol imens în lupa omenirii cu bolile cardiovasculare. În acest context este vorba despre conectarea cu propriile noastre inimi, asigurându-ne că le alimentăm și le hrănim cât mai bine și folosim puterea digitalului pentru a conecta fiecare inimă, oriunde.

Folosiți inima pentru conectare este despre utilizarea cunoștințelor, a compasiunii și a influenței noastre pentru a ne asigura că noi, cei dragi și comunitățile din care facem parte, avem cele mai bune șanse de a trăi vieți cu inimi sănătoase.

Iată 3 principii-cheie ale evenimentului din acest an:

1. ECHITATE

Inimile deconectate prezintă un risc mai mare pentru bolile cardiovasculare și accidentul vascular cerebral din cauza lipsei de acces la prevenirea, tratamentul și controlul BCV – cu toate acestea, jumătate din populația lumii nu are acces la internet.

Tehnologia și datele ne vor ajuta să depășim diferența și să o facem rapid. Este vorba de a permite și a împuternici toată lumea, oriunde – tineri și bătrâni, bărbați, femei și copii, pacienți, lucrători din domeniul sănătății comunitare, medici să utilizeze instrumente digitale pentru o mai bună prevenire, diagnostic și îngrijire a bolilor cardiovasculare.

Nu toate inimile sunt egale, cu toate că ar trebui să fie, iar sănătatea digitală poate ajuta la redresarea echilibrului.

2. PREVENIRE

Aveți grijă de inimă alimentându-vă sănătos, spunând nu tutunului și făcând multă mișcare. Instrumentele digitale, cum ar fi aplicațiile pentru telefon și dispozitivele portabile vă pot ajuta cu adevărat să vă motivați și să rămâneți pe drumul cel bun.

Dacă aveți o afecțiune de bază, cum ar fi bolile de inimă, insuficiența cardiacă, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sau obezitatea, nu lăsați COVID-19 să vă împiedice să efectuați controalele medicale regulate. Nu evitați niciodată să sunați la serviciile de urgență dacă aveți nevoie – este sigur și profesioniștii din domeniul medical sunt la dispoziția Dvs.

3. COMUNITATE

La nivel global, 520 de milioane de persoane trăiesc cu BCV. Din cauza vulnerabilității crescute la forme mai severe de COVID-19, aceste persoane au fost puse în situația de a rămâne un timp îndelungat acasă.

Acest fenomen a adus cu sine un șir de consecințe:

• Lipsa programărilor medicale;
• Lipsa contactului cu familia și prietenii;
• Efort fizic redus.

Rețelele digitale au puterea de a conecta pacienții cu familiile, prietenii, alți pacienți, medicii și îngrijitorii. Nimeni nu ar trebui să se simtă singur, așa că trebuie să folosim tehnologia pentru a depăși izolarea și lacunele în îngrijire.

Factorii de risc

Persoanele care suferă de diabet au de două ori mai multe șanse să sufere de boli cardiovasculare și să decedeze din cauza lor.  

Diabetul afectează 1 din 11 adulți și 425 de milioane de oameni din întreaga lume, cu o cifră generală estimată să crească la 629 milioane până în 2045. Diabetul de tip 2 afectează aproximativ 90% din toate persoanele diagnosticate cu diabet zaharat. Toți cei care trăiesc cu diabet au un risc crescut pentru BCV, ceea ce face ca prevenirea apariției BCV să fie o prioritate majoră.

De ce persoanele cu diabet zaharat sunt mai susceptibile pentru  un atac de cord sau accident vascular cerebral decât cei fără diabet?

Iată câteva motive:

• Diabetul poate afecta vasele de sânge și nervii;
• Persoanele cu diabet de tip 2 pot avea, de asemenea, tensiune arterială crescută, colesterol ridicat sau sunt supraponderali. Acestea măresc probabilitatea acestora de a suferi de boli de inimă;
• Cu cât trăiești mai mult cu diabet, cu atât crește riscul apariției bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral.

Pentru adulții ajunși la vârsta de 60 de ani prezența diabetului de tip 2 și a bolilor cardiovasculare scurtează speranța de viață cu aproximativ 12 ani.

Aproximativ 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână reduc riscul bolilor de inimă cu 30% și riscul diabetului cu 27%.

Oamenii care nu sunt suficient de activi au un risc cu 20-30% mai mare pentru deces din toate cauzele. Anual, la nivel mondial, cel puțin 3,2 milioane de decese sunt atribuite unei activități fizice insuficiente. Aproximativ 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână reduc riscul bolilor de inimă cu 30% și riscul de diabet cu 27%.

Activitatea fizică nu trebuie să însemne ore întregi  în sala de sport  sau participarea la un maraton local. Multe forme de sport și activități recreative în jurul casei, grădinii și în comunitate îmbunătățesc sănătatea inimii.

Coerența, și nu neapărat perioade lungi de exerciții fizice intense, sunt cheia unei activități fizice eficiente. Aceasta înseamnă că a face până la 30 de minute de activitate fizică de intensitate medie de câteva ori pe săptămână va spori capacitatea inimii de a pompa sânge în corp.

Aceleași 30 de minute pot fi împărțite în trei seturi a câte 10 minute fiecare sau două sesiuni a câte 15 minute. Aceasta este o veste bună pentru mulți dintre noi care spun că timpul este prea puțin pentru a fi investit în activitatea fizică.

Nivelul sporit al colesterolului în sânge provoacă estimativ 2,6 milioane de decese și este implicat în apariția bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral.

Ficatul nostru produce colesterolul necesar pentru producerea hormonilor și a compușilor de care are nevoie corpul. Pe măsură ce colesterolul din alimente se adaugă, excesul poate determina îngustarea arterelor și blocarea fluxului sanguin, provocând apariția bolilor coronariene și a altor boli. Doar un test de sânge ne poate indica nivelul de colesterol.

Nivelul înalt al colesterolului din sânge provoacă estimativ 2,6 milioane de decese (4,5% din total) și este implicat în apariția bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral. Atunci când colesterolul se acumulează în arterele noastre, este denumit uneori placă de colesterol.

La nivel global, mai mult de 1 din 10 decese provocate de bolile cardiovasculare au avut drept „fundament” fumatul. Aproximativ 1,2 milioane de decese sunt provocate de expunerea la fumul de tutun.

Anual, la nivel global, tutunul cauzează aproximativ 6 milioane de decese și reprezintă un risc major pentru apariția bolilor de inimă, care sunt, de asemenea, un risc care poate fi prevenit. Aproximativ 1,2 milioane de decese sunt cauzate de expunerea la fumatul pasiv.

Bolile pulmonare și cancerul sunt asociate fumatului, iar acesta, la rândul său, mărește și riscul apariției bolilor cardiovasculare (BCV).

Așadar, fumatul este principalul factor de risc prevenibil al bolilor cardiovasculare, cum ar fi bolile ischemice ale inimii și cele cerebrovasculare. Aproape 6 milioane de persoane mor din cauza consumului de tutun sau a expunerii la fumatul pasiv, reprezentând  6% din decesele feminine și 12% din cele masculine la nivel mondial, în fiecare an.

Fumatul sau mestecarea tutunului deteriorează vasele de sânge, crește temporar tensiunea arterială și scade toleranța la efortul fizic. Prin scăderea oxigenului pe care îl poate transporta sângele, consumul de tutun crește riscul formării cheagurilor de sânge care pot duce, de asemenea, la accident vascular cerebral și la moarte subită. Riscul unui atac de cord non-fatal crește cu 5,6% pentru fiecare țigară fumată și persistă chiar și la una sau două țigări pe zi.

Persoanele care suferă de probleme de sănătate, cum ar fi bolile de inimă, sunt mai vulnerabile la COVID-19.

COVID-19 prezintă un risc special pentru pacienții cu probleme de bază, cum ar fi bolile de inimă, care este deja principala cauză de deces la nivel mondial.

De asemenea, a apărut o tendință îngrijorătoare conform căreia pacienții cu boli cardiovasculare care de obicei solicită îngrijiri de rutină sau care au nevoie să acceseze serviciile de urgență pentru probleme care nu au legătură cu COVID-19, evită spitalele și medicii. În general, țările au observat această scădere dramatică, atribuind-o fricii de a contracta virusul.

În Republica Moldova, bolile cardiovasculare se situează,  cu 57%,  pe primul loc în clasamentul cauzelor de deces. În ultimele două decenii, acest nivel rămâne înalt în mod constant. Pe parcursul anului 2020 în țara noastră din cauza afecțiunilor aparatului cardiovascular au decedat 22 872 de persoane, comparativ cu 21 512 decese în 2019.

În structura deceselor cauzate de bolile aparatului circulator predomină cardiopatia ischemică (12566 persoane), bolile cerebro-vasculare (5006 persoane), infarctul miocardic acut (1748 persoane) și cardiopatia hipertensivă (2615 persoane).

Cum poți preveni bolile cardiovasculare:

• Alimentație sănătoasă: reducerea grăsimilor din dietă, consumul a cel puţin 5 porţii de fructe şi legume/zi și menţinerea unei greutăţi corporale normale;
• Reducerea consumului de zahăr;
• Practicarea exercițiilor fizice;
• Renunțarea la fumat;
• Reducerea consumului de alcool;
• Reducerea stresului.

Folosiți inima pentru conectare!