Un nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), referitor la importanța implementării măsurilor de control al tutunului pentru a îmbunătăți sănătatea și dezvoltarea copiilor (sursa: https://www.who.int/publications/i/item/9789240022218 ), denotă că acei copii care sunt expuși la fumul de tutun prezintă un risc mai înalt de apariție a diferitor boli și sunt mai predispuși să inițieze fumatul de la o vârstă fragedă. În acest context, OMS solicită sensibilizarea practicienilor și a factorilor de decizie politică cu privire la importanța unor măsuri sustenabile de control al tutunului pentru protejarea sănătății și dezvoltării copiilor, inclusiv interzicerea publicității la tutun, implementarea 100% a mediilor fără fum și creșterea taxelor pe tutun.
Expunerea la fumul de tutun are efecte devastatoare asupra sănătății copiilor și adolescenților
Expunerea la fumul de tutun afectează viața, sănătatea și dezvoltarea copiilor începând din perioada intrauterină. Important de menționat că nu există un nivel sigur de expunere la tutun pentru sănătatea și dezvoltarea copilului. O femeie însărcinată care fumează un pachet de țigări pe zi, inhalează de peste 11.000 de ori fumul de țigară în decursul sarcinii. Fumul de tutun conține multe substanțe dăunătoare, precum nicotina, monoxidul de carbon, cianura de hidrogen, gudron, rășini, și substanțe cancerigene. Fiecare dintre aceste substanțe pot afecta dezvoltarea copilului, ce duce la:
- naștere cu făt mort;
- avort spontan;
- retard de creștere intrauterină;
- naștere prematură;
- placenta praevia;
- moarte subită a nou-născutului.
Utilizarea țigărilor electronice în timpul sarcinii, de asemenea, poate avea efecte devastatoare pentru făt: crește riscul de malformații fetale. Există dovezi că substanțele conținute în vaporii emanați de țigările electronice pot crește riscul de apariție a defectelor faciale ale fătului, riscul este și mai mare în cazul țigărilor electronice cu arome.
Consumul oricărui produs care conține tutun prezintă aceleași riscuri asupra sănătății ca și în cazul produselor de tutun obișnuite.
Expunerea la fumul de tutun din fragedă copilărie este asociată cu funcția pulmonară redusă, boala urechii medii, un risc crescut de apariție a unui număr de simptome respiratorii și o incidență mai mare a infecțiilor respiratorii. Raportul OMS subliniază faptul că anume copiii expuși fumului de tutun la începutul vieții se confruntă, mai des, cu probleme de comportament și au performanțe școlare reduse.
Expunerea la fumul de tutun ucide anual în jur de 1,2 milioane de persoane la nivel global, iar circa 65.000 dintre aceste decese premature și prevenibile revin copiilor și adolescenți cu vârsta sub 15 ani. Copiii care sunt expuși la fumul de tutun, sunt cu aproape 70% mai predispuși la fumat până la vârsta de 15 ani.
În Republica Moldova, potrivit Studiului Global al Adolescenților despre Fumat (GYTS, 2019), 16,3% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani sunt fumători activi, iar aproximativ 10% dintre aceștia folosesc alte tipuri de produse din tutun, decât țigările obișnuite și mai mult de un sfert dintre adolescenți sunt expuși la fumul de tutun la domiciliu.
Creștere unei generații fără tutun poate deveni realitate
Măsurile privind controlul tutunului sunt intervenții cost-eficiente pentru sănătatea și bunăstarea viitoarei generații. Potrivit raportului, 62 de țări la nivel global au adoptat politici comprehensive împotriva fumatului, îmbunătățind șansele copiilor și adolescenților de a avea un viitor mai sănătos.
Societatea, comunitățile, părinții solicită din ce în ce mai mult spații fără fum de tutun, cum ar fi: terenurile școlilor, terenurile de joacă, zonele de luat masa în aer liber, parcurile și plajele, precum și spațiile închise.
În Republica Moldova, potrivit Legii privind controlul tutunului (278/2007), prevederile pentru protecţia împotriva expunerii la fumul de tutun, care au intrat în vigoare la 31 mai a.2016 includ interzicerea fumatului:
- în toate spaţiile publice închise şi semiînchise, inclusiv în locurile de uz comun, la locurile de muncă, indiferent de tipul de proprietate și modul de acces;
- în toate spaţiile publice deschise administrate de instituţiile medico-sanitare, instituțiile de învăţământ, autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv pe teritoriile aferente;
- în raza de 10 m de la intrarea în spaţiile publice închise, inclusiv în locurile de uz comun, și la locurile de muncă, de la ferestrele care se deschid şi de la locurile/instalaţiile de captare a aerului pentru spaţiile publice închise şi pentru locurile de muncă;
- în parcurile de distracţii şi pe terenurile de joacă pentru copii;
- pe stadioane, arene, în pieţe şi alte spaţii publice deschise pe durata evenimentelor publice distractive sau de alt gen;
- sub acoperișul staţiilor de transport public;
- în mijloacele de transport public şi în mijloacele de transport private în care se află minori.
Șefa direcției promovarea sănătății în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică,
tel de serviciu: 022 574 683
