Mulți consumă în continuare produse, fără ca să citească eticheta și ingredientele, or trec cu vederea riscurile pe care le poate aduce cu sine consumul excesiv de produse ce conțin aditivi artificiali și grăsimi trans. Daniela Demișcan, șefa Direcției politici în domeniul sănătății publice, Ministerul Sănătății, Muncii Și Protecției Sociale Al Republicii Moldova ne-a răspuns la mai multe întrebări privind grăsimile artificiale:

De ce a fost important să fie lansată campania „Alege ce mănânci!”?

Bolile netransmisibile reprezintă o problemă de sănătate publică în Republica Moldova și sunt principala cauză de mortalitate. Unul din factorii de risc principali ale acestor boli este nutriția. Nutriția irațională condiționează circa ⅓ din cazurile de deces din cauza bolilor cardiovasculare și circa ¼ din cazurile de deces prin cancer. Promovarea nutriției sănătoase, a alăptării, fortificarea alimentației sunt intervenții prioritare pentru îmbunătățirea stării de sănătate pe termen lung.

Consumul în exces de grăsimi trans reprezintă o problemă la nivel global, ce reglementări sunt stipulate, în acest sens, în lume?

Consumul în exces de grăsimi trans este o adevărată amenințare pentru sănătatea populației, inclusiv pentru generația tânără. La 15 mai 2018, Organizația Mondială a Sănătății a recomandat eliminarea acizilor grași trans, produși pe cale industrială, din alimentele consumate la nivel mondial, deoarece consumul regulat de grăsimi artificiale trans a fost asociat cu o creștere de 34% a numărului de decese generale, 28% dintre acestea, fiind cauzate de boli de inimă, dar a crescut și cu 21% riscul de dezvoltare a unei afecțiuni cardiace. Comisia Europeană a aprobat Regulamentul Comunității Europene 2019/649, care obligă statele membre să limiteze cantitatea de acizi grași trans la maximum 2 grame la 100 g de grăsime, din conținutul produselor alimentare. Danemarca a devenit prima țară care a interzis grăsimile trans,  în 2003, iar Statele Unite au urmat exemplul la scurt timp după aceea.

Care este situația la moment în Republica Moldova privind consumul grăsimilor trans?

În lunile iunie-august 2016, cu suportul Organizației Mondiale a Sănătății și a Agenției Elveţiene pentru Dezvoltare și Cooperare, în municipiul Chișinău a fost realizat Studiul privind mediul alimentar urban, rezultatele fiind publicate de către OMS în anul 2018. Rezultatele studiului au arătat, că:

• cantitățile mari de grăsimi trans stabilite în gustările vândute în piață, stradă sau în supermarket denotă, că uleiurile parțial hidrogenate ce conțin grăsimi trans sunt utilizate pe larg la prepararea și fabricarea produselor alimentare
• produsele de tip „fast-food” și gustările preparate sau de fabricație industrială vândute pe stradă și în supermarket, conțin cele mai mari cantități de sare, indicând, că sarea este adăugată în exces pe parcursul preparării sau fabricării
• gama de produse alimentare cu conținut sporit de sare este largă, incluzând și produsele „dulci” (n.r. chifle dulci, prăjituri, napolitane, etc), consumatorul neașteptându-se la faptul, că acestea conțin cantități mari de sare.

Cum să alegem corect produsele pe care le consumăm și cum să evităm folosirea grăsimilor trans acasă?

1. Îndemnul nostru este să urmați sloganul campaniei „Alege ce mănânci!” și într-adevăr să alegi.
2. Informași-vă despre produsele pe care vreți să le cumpărați sau despre cele, pe care le folosiți de obicei.
3. Pe eticheta produselor alimentare este indicat, dacă conțin grăsimi vegetale hidrogenate sau conțin uleiuri parțial hidrogenate.
4. Evitați sau refuzați mâncarea de tip fast-food.
5. Evitați folosirea margarinei în bucătărie și a spread-urilor alimentare.
6. Diversificați mesele cu legume și fructe proaspete, uscate și sau congelate.

La fel, estimările arată, că înlocuirea grăsimilor trans cu uleiuri sănătoase ar putea salva peste 10 milioane de oameni în 25 de ani de la eliminarea lor, astfel încurajăm eliminarea grăsimilor trans din produsele alimentare atât persoanelor în bucătăria sa, cât și toată industria alimentară.

În ce alimente se găsesc grăsimile trans?

• În cele mai frecvent consumate produse stradale, conținutul grăsimilor trans per porție de produs a fost cel mai mare în chiflele dulci (65,3%) și plăcinte (45,6 – 57,9% din aportul zilnic maxim recomandat).
• În produsele alimentare din supermarket, cel mai mare conținut de grăsimi trans, a fost stabilit în napolitane (114,8%), produse de patiserie savuroase (44,7%) și prăjituri dulci/torturi (43,2%).
• În „fast-food”-uri, cel mai mare conținut de grăsimi trans per porție de produs a fost stabilită în hamburgeri (29% din aportul zilnic maxim recomandat).

Când spunem „consum în exces de grăsimi trans”, cât de des, sau în ce cantități  sunt aceste produse întrebuințate de către o persoană?

OMS recomandă, ca ponderea de grăsimi saturate în dietă să nu depășească 7% din numărul de calorii consumat zilnic, iar de grăsimi trans – nu mai mult de 1%. Având în vedere, că un gram de grăsimi furnizează circa 9 calorii, următoarele valori exprimă cantitatea maximă recomandată de grăsimi trans, în raport cu aportul zilnic de calorii:

În Republica Moldova se consumă de 10 ori mai multe grăsimi trans, față de limita zilnică recomandată de OMS. Acest fapt determină creșterea numărului de cazuri de boli cardiovasculare și a obezității, ceea ce în contextul pandemiei COVID-19, sporește considerabil riscul unor complicații severe.  Experții estimează, că pentru 1% de energie acumulat din alimentele ce conțin grăsimi trans riscul apariției bolilor cardiovasculare crește cu 12 – 13%.

! Norma de consum al grăsimilor trans este mai mică de 1% sau 2,2 g/zi.

Ai grijă de sănătatea ta – alege ce mănânci!

*Alege ce mănânci! este o campanie de informare a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică susținută în cadrul activităților de promovare a sănătății a Proiectului moldo-elvețian „Viața Sănătoasă: Reducerea poverii bolilor netransmisibile”, finanțat de Biroul de cooperare al Elveției și realizat de Institutul Elveției Tropical și de Sănătate Publică. Elveția este unul dintre cei mai mari donatori bilaterali de granturi în sectorul de sănătate al Republicii Moldova.

Lilia Onea

Comunicatoare în sănătate, la proiectul moldo-elvețian „Viață Sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”

site: www.viatasan.md

e-mail: lilia.onea@viatasan.md

tel: 078999208